Depresie postpartum

by Mihaela Marinescu
« Back to Glossary Index

Psihiatrie | Sănătatea femeii | Perinatologie

Depresia postpartum este un episod depresiv major cu debut în timpul sarcinii sau în primul an după naștere, care afectează aproximativ 10 până la 15% dintre femei. Se distinge de tristețea postnatală tranzitorie, care apare la majoritatea lăuzelor în primele zile și se remite spontan în două săptămâni, prin durată, intensitate și impactul asupra funcționării. Este o afecțiune medicală tratabilă, nu o problemă de voință sau un eșec al rolului matern, iar recunoașterea și tratamentul precoce influențează semnificativ evoluția.

Mecanismul biologic

  • Scăderea abruptă a estrogenului și progesteronului după naștere afectează sistemele serotoninergic și GABAergic la femeile cu sensibilitate crescută la variațiile hormonale
  • Privarea cronică de somn reduce funcția cortexului prefrontal și amplifică reactivitatea amigdaliană, contribuind independent la deteriorarea reglării emoționale
  • Modificările axei hipotalamo-hipofizo-suprarenaliene din perioada postpartum influențează răspunsul la stres
  • Factorii psihosociali, între care absența sprijinului, izolarea, dificultățile financiare și antecedentele de depresie, au o contribuție documentată importantă

Contexte clinice relevante

  • Manifestările includ tristețe persistentă, anhedonie, oboseală disproporționată, tulburări de somn independente de somnul copilului, sentimente de vinovăție și dificultăți de atașament față de copil
  • Screeningul prin scala Edinburgh este recomandat de rutină în perioada perinatală și permite identificarea precoce a cazurilor
  • Tratamentul include psihoterapie, iar în formele moderate și severe medicație antidepresivă, cu opțiuni compatibile cu alăptarea
  • Psihoza postpartum este o entitate distinctă și rară, cu debut de obicei în primele două săptămâni, care constituie urgență psihiatrică

depresia postpartum este o afecțiune medicală, nu o slăbiciune de caracter și nici un semn că mama nu își iubește copilul. este tratabilă, iar cererea de ajutor este parte din îngrijirea copilului, nu o abdicare de la ea. dacă te regăsești în aceste descrieri, discută cu medicul de familie, cu medicul obstetrician sau cu un psiholog.

« Back to Glossary Index
-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00