Nutri-Score

(sănătate publică, nutriție, politici alimentare)

Nutri-Score este un sistem de etichetare nutrițională pe fața ambalajului (FOP) de tip interpretativ, dezvoltat de Serge Hercberg și echipa sa de la Universitatea Paris 13 în 2017, care rezumă calitatea nutrițională a unui produs alimentar printr-o literă (A–E) și o culoare (verde închis, verde deschis, galben, portocaliu, roșu), calculată pe baza unui algoritm nutrițional pe 100g sau 100ml de produs. Este cel mai studiat și cel mai adoptat sistem FOP din Europa, implementat voluntar în Franța, Spania, Belgia, Germania, Luxemburg, Olanda și Elveția, și recunoscut de OMS ca exemplu de bună practică de etichetare orientată spre consumator.

Algoritmul și logica de calcul

•  Structura scorului — algoritmul Nutri-Score calculează un punctaj de la -15 (cel mai favorabil nutrițional) la +40 (cel mai puțin favorabil); scade puncte pentru nutrienți negativi: calorii totale, zaharuri totale, grăsimi saturate, sodiu; adaugă puncte pentru nutrienți pozitivi: fibre alimentare, proteine, proporția de fructe, legume, leguminoase și nuci; punctajul final este mapat pe scala A–E: A (verde închis, -15 la -1), B (verde deschis, 0–2), C (galben, 3–10), D (portocaliu, 11–18), E (roșu, 19–40)

•  Specificitatea pe categorie — Nutri-Score v2 (actualizare 2023) a introdus ajustări pentru categorii specific: uleiurile vegetale sunt evaluate diferit față de alte grăsimi (tipul de acizi grași contează, nu doar conținutul total de grăsimi); brânzeturile sunt evaluate cu praguri adaptate (un parmezan bogat în calciu și proteine nu este tratat la fel ca un produs gras cu valoare nutrițională minimă); carnea roșie și preparatele din carne au primit penalizări suplimentare; băuturile sunt evaluate pe o scală separată față de alimente solide

•  Limitele documentate — Nutri-Score nu identifică componentul care a cauzat scorul scăzut (un scor D poate fi din sodiu sau din zahăr ridicat — informație clinic relevantă pentru pacienți cu hipertensiune vs. diabet); nu captează procesul de fabricație (un aliment ultraprocesat poate primi scor A dacă formula nutrițională per 100g este favorabilă); nu include toți nutrienții relevanți (potasiul, magneziul, calciul, fosforul nu sunt incluși în calcul); nu evaluează biodisponibilitatea nutrienților sau efectele sinergice ale matricei alimentare

•  Validarea epidemiologică — studii prospective pe cohorte mari (NutriNet-Santé, Hercberg et al.; UK Biobank, Nguyen et al.) au arătat că scoruri Nutri-Score mai bune (A, B) sunt asociate cu riscuri mai mici de boli cardiovasculare, diabet tip 2 și cancer; asocierile sunt independente de alți factori de stil de viață; limitare importantă: studiile sunt observaționale, nu randomizate, și nu pot stabili cauzalitatea directă între scorul Nutri-Score și sănătate

•  Controversele industriale — industria alimentară, mai ales producătorii de ulei de palmier, carne procesată și brânzeturi tradiționale, a contestat algoritmul Nutri-Score; palmier primea inițial scor E (deși furnizează vitamine liposolubile), brânzeturile tradiționale franceze și italiene primeau scoruri D–E; actualizarea v2 din 2023 a adresat parțial aceste critici prin ajustări ale algoritmului pentru uleiuri și brânzeturi

Contexte clinice și de sănătate publică relevante

•  Nutri-Score și reformularea produselor — producătorii au reformulat voluntar produse pentru a îmbunătăți scorul Nutri-Score și a fi mai competitivi pe piață; reduceri documentate ale sodiului în snackuri, ale zahărului în cereale pentru micul dejun și ale grăsimilor saturate în produse de patiserie; efectul reformulării reduce expunerea populațională la nutrienți negativi independent de deciziile individuale de cumpărare — un beneficiu indirect al sistemului FOP

•  Nutri-Score vs. calitatea dietei globale — studii ale grupului Hercberg și ale altora au arătat că consumul frecvent de produse cu scor A–B este asociat cu o mai bună calitate globală a dietei (măsurată prin indici ca Mediterranean Diet Score, DASH score); dar relația nu este perfectă — cineva care consumă exclusiv produse cu scor A poate totuși să aibă o dietă dezechilibrată dacă nu există varietate; Nutri-Score evaluează produse individuale, nu tipare alimentare

•  Armonizarea europeană — Comisia Europeană a propus armonizarea FOP la nivel UE prin revizuirea Regulamentului FIR (Farm to Fork Strategy), cu Nutri-Score ca front-runner; opoziția unor state membre (Italia, în special, care preferă NutrInform Battery) a amânat adoptarea; absența unui sistem armonizat până în 2026 produce fragmentare și confuzie pentru consumatorii care cumpără produse din mai multe țări europene

Nutri-Score este cel mai bine validat sistem FOP actual și un instrument util pentru compararea rapidă între produse similare — dar are limite clare pe care utilizatorii trebuie să le cunoască. un scor A nu garantează că produsul este potrivit pentru orice persoană sau că poate fi consumat fără limitare. un scor E nu înseamnă că produsul este otrăvitor sau că nu poate face parte dintr-o dietă echilibrată consumat ocazional. valoarea sa este comparativă și populațională — nu individuală și absolută. înțelegerea acestor limite transformă Nutri-Score dintr-un oracol nutrițional într-un instrument de navigare util, dar limitat.