Hemineglijență by Mihaela Marinescu noiembrie 11, 2026 written by Mihaela Marinescu noiembrie 11, 2026 0FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail 10 « Înapoi la enciclopedieTermeni medicaliIgnorarea unei jumătăți a spațiului după leziune cerebrală, în absența unui deficit senzorial care să o explice. Hemineglijența este incapacitatea de a detecta, de a se orienta către sau de a răspunde la stimuli din jumătatea spațiului opusă leziunii cerebrale, în absența unui deficit senzorial sau motor care să o explice. Apare cel mai frecvent după leziuni ale hemisferei drepte, cu neglijarea spațiului stâng. Asimetria este una dintre cele mai marcate din neurologie: neglijența după leziune dreaptă este frecventă și severă, iar după leziune stângă rară și de obicei tranzitorie. Explicația propusă este că hemisfera dreaptă conține o reprezentare a ambelor hemispații, iar cea stângă doar a hemispațiului drept. Pe scurt Ignorarea unei jumătăți a spațiului, fără deficit senzorial care să o explice. Apare predominant după leziuni ale hemisferei drepte. Nu este o pierdere de câmp vizual — câmpul poate fi intact. Pacientul frecvent nu își recunoaște deficitul. Factor de prognostic nefavorabil pentru recuperarea după accident vascular. Ce face în formulă Modelele actuale descriu hemineglijența ca un deficit al rețelelor atenționale, nu al proceselor senzoriale. Leziunile care o produc afectează girusul temporal superior, lobul parietal inferior și joncțiunea temporo-parietală dreaptă, cu dezorganizarea rețelei ventrale de atenție și dezechilibrul între cele două hemisfere. Deficitul nu se limitează la spațiul extern. Poate afecta și spațiul imaginat — un pacient care descrie din memorie o piață cunoscută omite clădirile din stânga perspectivei adoptate, iar dacă își imaginează perspectiva opusă omite exact clădirile pe care le descrisese înainte. Observația, făcută de Edoardo Bisiach și Claudio Luzzatti, a arătat că reprezentarea spațială internă este și ea lateralizată. Recunoaștere, consecințe, reabilitare Cum se recunoaște Semnele observabile sunt elocvente: pacientul mănâncă doar din jumătatea dreaptă a farfuriei, se bărbierește sau se machiază doar pe dreapta, se lovește de tocul ușii din stânga, nu răspunde la cineva care i se adresează din stânga. Testele de birou sunt simple: anularea liniilor, în care pacientul trebuie să taie toate liniile de pe o foaie și omite pe cele din stânga; bisecția liniei, în care marchează mijlocul deplasat spre dreapta; copierea unui desen, în care omite jumătatea stângă; desenarea unui ceas, cu toate cifrele înghesuite pe dreapta. Anosognozia Caracteristica cea mai periculoasă funcțional este că pacientul frecvent nu își recunoaște deficitul. Nu este negare psihologică, ci consecință a leziunii: informația despre jumătatea neglijată nu ajunge la sistemele care monitorizează performanța. De aici rezultă că pacientul nu compensează spontan. Hemineglijența este un factor de prognostic nefavorabil independent pentru recuperarea funcțională după accident vascular, iar riscul de cădere și de accidentare este substanțial crescut. Reabilitarea Antrenamentul de explorare vizuală — învățarea sistematică a scanării spre stânga — are dovezi moderate. Adaptarea prin prisme, în care pacientul poartă temporar prisme care deviază câmpul vizual spre dreapta și apoi își recalibrează mișcările, produce ameliorări care persistă după îndepărtarea prismelor, deși durata efectului este dezbătută. Alte abordări cu dovezi parțiale: activarea membrului stâng, stimularea optocinetică, vibrația musculaturii cervicale, stimularea magnetică a hemisferei stângi pentru reechilibrarea competiției interhemisferice. Niciuna nu este curativă, iar combinarea abordărilor pare superioară. Legătura cu arta Pictorii care au suferit leziuni ale hemisferei drepte oferă o fereastră rară asupra acestui deficit. Lovis Corinth, după accidentul vascular din decembrie 1911, a lăsat autoportrete cu omisiuni pe partea stângă a imaginii, iar după leziune și-a întors corpul spre stânga când se picta, deși înainte se întorcea spre dreapta. Anton Räderscheidt, cu accident vascular în 1967, este de asemenea inclus de Blanke și Pasqualini printre artiștii cu hemineglijență. Aceste cazuri sunt valoroase științific pentru că oferă informație cauzală — dar sunt excepții, nu modele: pentru majoritatea pacienților, un accident vascular înseamnă pierderi de funcție și recuperare dificilă. Ce se știe despre siguranță Riscul de cădere, de accidentare și de ardere este substanțial crescut, iar pacientul nu îl anticipează. Adaptarea mediului — amplasarea obiectelor esențiale pe dreapta, iluminarea, îndepărtarea obstacolelor din stânga — face parte din îngrijire. Conducerea auto este contraindicată în prezența neglijenței. Evaluarea aptitudinii de a conduce este necesară și nu se bazează pe autoevaluarea pacientului, care este nefiabilă prin natura deficitului. Cine ar trebui să fie atent Riscul de cădere și de accidentare este substanțial crescut, iar pacientul frecvent nu își recunoaște deficitul și nu îl anticipează. Conducerea auto este contraindicată în prezența hemineglijenței. Autoevaluarea pacientului nu este fiabilă, prin natura deficitului. Hemineglijența nu este o pierdere de câmp vizual — câmpul poate fi intact. Distincția se face prin examinare. Modificările de stil ale unor artiști după o leziune cerebrală reflectă adaptarea la pierderi de funcție, nu o eliberare a creativității. Întrebări frecvente Ce este hemineglijența? Incapacitatea de a detecta sau de a răspunde la stimuli din jumătatea spațiului opusă leziunii, fără un deficit senzorial sau motor care să o explice. De ce apare mai ales după leziuni drepte? Explicația propusă este că hemisfera dreaptă conține o reprezentare a ambelor hemispații, iar cea stângă doar a celui drept. De aceea neglijența după leziune stângă e rară și tranzitorie. Cum se recunoaște? Pacientul mănâncă doar din jumătatea dreaptă a farfuriei, se bărbierește doar pe dreapta, se lovește de tocul ușii din stânga. Testele: anularea liniilor, bisecția liniei, copierea unui desen, desenarea unui ceas. Afectează și imaginația? Da. Un pacient care descrie din memorie o piață omite clădirile din stânga perspectivei adoptate — iar la perspectiva opusă omite exact pe cele descrise înainte. Reprezentarea spațială internă este lateralizată. De ce nu compensează pacientul? Pentru că frecvent nu își recunoaște deficitul — anosognozie, consecință a leziunii, nu negare psihologică. Informația despre jumătatea neglijată nu ajunge la sistemele care monitorizează performanța. Ce reabilitare funcționează? Antrenamentul de explorare vizuală, cu dovezi moderate, și adaptarea prin prisme, cu ameliorări care persistă după îndepărtarea lor. Combinarea abordărilor pare superioară. Niciuna nu este curativă. Confuzii frecvente „Nu vede jumătatea stângă” Câmpul vizual poate fi intact. Este un deficit de atenție spațială, nu de vedere, iar distincția se face prin examinare. „Neagă deficitul pentru că nu îl acceptă” Anosognozia este consecința leziunii, nu un mecanism psihologic de apărare. Informația despre jumătatea neglijată nu ajunge la sistemele de monitorizare. „Leziunea a eliberat creativitatea artiștilor” Pentru majoritatea pacienților, un accident vascular înseamnă pierderi de funcție și recuperare dificilă. Schimbările de stil reflectă adaptarea la aceste pierderi. Concluzie Hemineglijența este un deficit al rețelelor atenționale, nu al vederii: jumătatea spațiului încetează să fie explorată, deși câmpul vizual poate fi intact. Ce o face deosebit de periculoasă funcțional este anosognozia — pacientul nu își recunoaște deficitul și nu compensează spontan. De aici riscul crescut de cădere și prognosticul nefavorabil pentru recuperare. Referințe Corbetta M, Shulman GL. „Spatial neglect and attention networks.” Annual Review of Neuroscience, 2011. Susține descrierea hemineglijenței ca deficit al rețelelor atenționale, localizările lezionale implicate și dezechilibrul interhemisferic. Bisiach E, Luzzatti C. „Unilateral neglect of representational space.” Cortex, 1978. Susține demonstrația că deficitul afectează și spațiul imaginat, prin descrierea din memorie a unei piețe cunoscute din două perspective opuse. Kerkhoff G, Schenk T. „Rehabilitation of neglect: an update.” Neuropsychologia, 2012. Susține dovezile privind antrenamentul de explorare vizuală, adaptarea prin prisme și celelalte abordări de reabilitare, și superioritatea combinării lor. Blanke O, Pasqualini I. „The riddle of style changes in the visual arts after interference with the right brain.” Frontiers in Human Neuroscience, 2012. Susține descrierea hemineglijenței la pictorii Lovis Corinth și Anton Räderscheidt după leziuni ale emisferei drepte și modificările consecutive de stil. Termeni corelați Cale vizuală dorsală, Rețeaua de saliență, Cortex vizual primar, Neuroestetică, Zona MT/MST « Înapoi la enciclopedie Mihaela Marinescu Sunt Mihaela Marinescu, fondatoarea Healthwise.ro și editor specializat în conținut despre sănătate, beauty, nutriție funcțională și prevenție. Am studiat Medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, experiență care mi-a format interesul pentru corpul uman, biologie și educație medicală explicată clar. Prin Healthwise, îmi propun să traduc informația științifică și cele mai noi cercetări internaționale într-un limbaj accesibil, cald și responsabil. În medicină există un cuvânt important: complianță. Din punctul meu de vedere, complianța reală nu se naște din frică sau din instrucțiuni greu de urmat, ci din înțelegere. Oamenii au mai multe șanse să aibă grijă de sănătatea lor atunci când înțeleg ce se întâmplă în corp, de ce contează anumite alegeri și cum pot integra recomandările medicale într-o viață reală. Motivul pentru care site-ul se numește Healthwise pornește de la o convingere simplă: un om sănătos are mai multă energie pentru înțelepciune, creștere personală și o viață cu sens. Când sănătatea este susținută prin alegeri informate, ea nu mai consumă tot spațiul interior în jurul bolii, ci devine terenul pe care se poate construi. Astfel, Health și Wise se hrănesc reciproc: sănătatea face loc înțelepciunii, iar înțelepciunea protejează sănătatea. Conținutul publicat pe Healthwise are scop educațional și nu înlocuiește consultul medical, diagnosticul sau recomandarea unui specialist. Dacă te regăsești în semnele, simptomele sau situațiile descrise în articole, îți recomand să discuți cu un medic sau cu un specialist potrivit. Știința oferă informația, dar clinicianul este cel care o interpretează și o aplică în contextul tău personal. previous post Rețeaua de saliență next post Neuroni-oglindă