Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Prevalență

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Prevalența reprezintă proporția persoanelor care au o anumită boală într-o populație definită, la un moment dat sau într-o perioadă specificată. Este o măsură a încărcăturii existente de boală, nu a apariției de cazuri noi.

Se exprimă ca procent sau ca număr de cazuri la o anumită mărime a populației — de exemplu, 1 caz la 1.000 de persoane. Numitorul este întreaga populație analizată, inclusiv persoanele sănătoase.

În interpretarea testelor medicale, prevalența are un rol central. Ea determină cât de credibil este un rezultat pozitiv, chiar atunci când performanța testului rămâne neschimbată.

Pe scurt

Este proporția persoanelor care au boala într-o populație definită.
Măsoară cazurile existente, nu cele nou apărute.
Se raportează la un moment dat sau la o perioadă precizată.
Determină valoarea predictivă pozitivă a oricărui test.
Când boala este rară, majoritatea rezultatelor pozitive pot fi false.
Nu este același lucru cu probabilitatea individuală de boală.
Diferă între populații, regiuni și grupe de vârstă.

Cum funcționează

Prevalența se calculează împărțind numărul persoanelor cu boala la numărul total al persoanelor din populația analizată, la momentul măsurării. Dacă într-o populație de 10.000 de persoane 200 au o anumită afecțiune, prevalența este de 2%.

Mărimea ei depinde de două lucruri: câte cazuri noi apar și cât durează boala. O afecțiune cronică, cu care oamenii trăiesc decenii, acumulează cazuri și poate avea o prevalență mare chiar dacă apar puține cazuri noi. O infecție acută, care se vindecă în zile, poate avea multe cazuri noi și o prevalență instantanee mică.

Această distincție o separă de incidență, care numără doar cazurile nou apărute într-un interval de timp, raportate la populația expusă riscului. Incidența descrie viteza cu care apare boala; prevalența descrie cât de multă boală există la un moment dat.

Rolul prevalenței în interpretarea testelor

Același test, trei prevalențe diferite

Să luăm un test ipotetic cu sensibilitate și specificitate de 90%, aplicat la 1.000 de persoane. La o prevalență de 1%, doar 10 persoane au boala; testul identifică 9 dintre ele. Dintre cele 990 fără boală, 99 primesc rezultat fals pozitiv. În total, 108 rezultate pozitive, dintre care numai 9 corecte: valoarea predictivă pozitivă este 8,3%.

La o prevalență de 10%, aceeași performanță produce 90 de rezultate adevărat pozitive și 90 fals pozitive, deci o valoare predictivă pozitivă de 50%. La o prevalență de 50%, ea urcă la 90%. Testul nu s-a schimbat deloc. S-a schimbat numai proporția persoanelor testate care aveau boala.

De ce selecția persoanelor testate este la fel de importantă ca testul

Consecința practică este că un test bun aplicat unei populații în care boala este rară produce preponderent alarme false. Nu pentru că este defect, ci pentru că a fost aplicat greșit.

De aici provine diferența dintre un program de screening bine definit, adresat unei populații selectate pe baza vârstei, sexului sau riscului, și testarea indiscriminată, efectuată doar pentru că analiza este disponibilă. Prima crește prevalența în grupul testat și, cu ea, credibilitatea rezultatelor pozitive. A doua o scade.

Acesta este și motivul pentru care un test de screening pozitiv nu este niciodată echivalent cu un diagnostic. Într-o populație cu prevalență mică, el indică doar necesitatea unei investigații de confirmare, efectuată de regulă cu o metodă construită pe alt principiu de măsurare, într-un grup în care prevalența este deja mult mai mare.

Prevalența poate schimba chiar și performanța aparentă a testului

Sensibilitatea și specificitatea sunt prezentate adesea ca proprietăți fixe ale unei metode, independente de populație. În practică, ele pot varia împreună cu prevalența.

O analiză a mai multor meta-analize, publicată în 2013 în CMAJ, a arătat tocmai acest lucru. Explicația nu este magică: populațiile cu prevalență diferită diferă și prin severitatea bolii, prin modul de selecție a persoanelor și prin contextul clinic. Un test evaluat pe cazuri evidente pare mai performant decât se dovedește în practica obișnuită.

Prevalență și incidență — diferențele

Aspect Prevalență Incidență
Ce numără cazuri existente cazuri noi
Referința de timp un moment sau o perioadă un interval de urmărire
Numitor populația totală analizată populația expusă riscului
Influențată de durata bolii da nu
Utilă pentru încărcătura de boală, planificarea serviciilor cauzalitate, viteza de apariție
Rol în interpretarea testelor determină valorile predictive indirect, prin estimarea riscului

Prevalența punctuală se referă la un moment precis, iar prevalența pe o perioadă la un interval definit. Prevalența pe durata vieții măsoară proporția persoanelor care au avut boala cel puțin o dată.

Confuzia dintre cele două măsuri este frecventă în comunicarea publică, unde „câți oameni au boala” și „câți s-au îmbolnăvit anul trecut” sunt tratate uneori ca aceeași cifră.

Relevanță clinică

Prevalența nu trebuie confundată automat cu probabilitatea pretest a unei persoane. O prevalență de 1% într-o populație nu înseamnă că fiecare persoană din acea populație are exact 1% probabilitate de boală. Cineva cu simptome caracteristice poate avea o probabilitate mult mai mare, iar cineva fără simptome și fără factori de risc, una mai mică.

Pentru medic, prevalența locală este punctul de plecare al raționamentului, pe care îl ajustează apoi cu vârsta, simptomele, examenul clinic, istoricul familial și expunerile. Pentru sistemul de sănătate, ea este baza planificării: câte persoane au nevoie de tratament, de monitorizare, de medicamente.

În comunicarea cu pacientul, prevalența exprimată ca număr de persoane dintr-un grup concret este mult mai clară decât un procent izolat. „Din 1.000 de persoane ca dumneavoastră, 10 au această boală” spune mai mult decât „prevalența este 1%”.

Prevalența se schimbă și prin intensitatea depistării, nu doar prin dinamica reală a bolii. Un program de screening extins descoperă cazuri existente, nediagnosticate până atunci, iar cifra de prevalență crește brusc fără ca riscul de a te îmbolnăvi să fi crescut. Interpretarea unei creșteri de prevalență cere, prin urmare, informația despre cât s-a testat în perioada respectivă.

Ce trebuie precizat pentru ca o cifră de prevalență să fie utilă

Populația la care se referă: vârstă, sex, regiune, criterii de includere.

Momentul sau perioada măsurării, pentru că prevalența se schimbă în timp.

Definiția bolii folosită și standardul de referință prin care a fost stabilită.

Metoda de colectare a datelor: registru populațional, studiu transversal, estimare din date administrative.

Dacă este prevalență punctuală, pe perioadă sau pe durata vieții — cele trei pot diferi considerabil pentru aceeași boală.

Factori care influențează prevalența unei boli

Numărul de cazuri noi care apar — incidența.

Durata medie a bolii.

Mortalitatea asociată, care scoate cazuri din numitor.

Eficacitatea tratamentelor, care poate prelungi supraviețuirea și crește prevalența.

Structura de vârstă a populației.

Intensitatea depistării — un screening extins descoperă cazuri existente nediagnosticate.

Migrația și schimbările demografice.

Modificarea definiției bolii sau a pragurilor de diagnostic.

Întrebări frecvente

Ce este prevalența?

Proporția persoanelor care au o anumită boală într-o populație definită, la un moment dat sau într-o perioadă specificată. Numără cazurile existente, nu pe cele nou apărute.

Cu ce diferă de incidență?

Incidența numără cazurile nou apărute într-un interval, raportate la populația expusă riscului. Prevalența numără toate cazurile existente. O boală cronică poate avea prevalență mare și incidență mică.

De ce contează pentru analizele mele?

Pentru că determină cât de credibil este un rezultat pozitiv. Același test cu sensibilitate și specificitate de 90% poate avea o valoare predictivă pozitivă de 8,3% la o prevalență de 1% și de 90% la o prevalență de 50%.

Prevalența este probabilitatea mea de a avea boala?

Nu direct. Ea descrie o populație, nu o persoană. Simptomele, vârsta, istoricul familial și expunerile pot deplasa considerabil probabilitatea individuală în sus sau în jos față de prevalența generală.

Poate crește prevalența fără ca boala să se răspândească?

Da. Dacă tratamentele prelungesc supraviețuirea sau dacă depistarea devine mai intensă și descoperă cazuri existente nediagnosticate, prevalența crește fără ca riscul de a te îmbolnăvi să fi crescut.

De ce diferă cifrele între surse?

Pentru că depind de populația studiată, de perioada măsurării, de definiția bolii și de metoda de colectare a datelor. O cifră de prevalență fără aceste precizări este greu de interpretat.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Câte persoane au boala într-o populație Riscul individual de a o dezvolta
Încărcătura existentă de boală Viteza cu care apar cazuri noi
Contextul care face credibil un rezultat pozitiv Dacă un anumit rezultat este corect
Nevoia de servicii și tratamente Cauzele bolii
Un punct de plecare pentru raționamentul clinic Probabilitatea pretest a unei persoane anume

Greșeli frecvente de interpretare

Confundarea prevalenței cu incidența

Cele două răspund la întrebări diferite. O boală cronică bine tratată are prevalență mare și incidență mică; o infecție acută poate avea incidență mare și prevalență instantanee mică. Folosirea lor interschimbabil duce la concluzii greșite despre cât de răspândită sau cât de periculoasă este o boală.

Interpretarea unui procent fără populația de referință

O prevalență de 5% înseamnă lucruri foarte diferite dacă se referă la toată populația sau la persoanele peste 70 de ani. Fără numitorul precizat, cifra nu poate fi aplicată nimănui.

Folosirea prevalenței ca probabilitate individuală

Este cea mai frecventă eroare în interpretarea testelor. Prevalența este punctul de plecare al unui raționament, nu concluzia lui, iar ajustarea cu simptomele și factorii de risc poate schimba complet rezultatul.

De ce contează

Prevalența pare o cifră descriptivă, fără consecințe practice directe — o statistică pentru rapoarte și planificare. Rolul ei în interpretarea analizelor arată altceva. Este variabila ascunsă care decide ce înseamnă un buletin de analize, deși nu apare nicăieri pe el. Două persoane cu exact același rezultat, aceeași valoare, același laborator, pot avea probabilități de boală care diferă de zece ori, pentru simplul motiv că provin din populații diferite. Nimic din fișa tehnică a testului nu arată acest lucru.

Concluzie

Prevalența este proporția persoanelor care au o boală într-o populație definită, la un moment dat. Se deosebește de incidență, care numără cazurile noi, și este influențată atât de apariția bolii, cât și de durata ei. În interpretarea testelor, ea decide cât de credibil este un rezultat pozitiv: același test, cu performanță neschimbată, poate avea o valoare predictivă pozitivă de 8,3% sau de 90%, în funcție de cât de frecventă este boala în grupul testat. De aceea selecția persoanelor testate contează la fel de mult ca alegerea testului.

Referințe

Altman DG, Bland JM. Diagnostic tests 2: predictive values. BMJ. 1994;309(6947):102. doi:10.1136/bmj.309.6947.102

Susține dependența valorilor predictive de prevalență și exemplul numeric al aceluiași test aplicat la prevalențe diferite.

Leeflang MMG, Rutjes AWS, Reitsma JB, Hooft L, Bossuyt PMM. Variation of a test’s sensitivity and specificity with disease prevalence. CMAJ. 2013;185(11):E537–E544. doi:10.1503/cmaj.121286

Susține afirmația că sensibilitatea și specificitatea pot varia împreună cu prevalența, din cauza diferențelor de severitate și de selecție.

Akobeng AK. Understanding diagnostic tests 1: sensitivity, specificity and predictive values. Acta Paediatrica. 2007;96(3):338–341. doi:10.1111/j.1651-2227.2006.00180.x

Susține diferența dintre performanța testului și semnificația unui rezultat individual într-o populație dată.

Rothman KJ, Greenland S, Lash TL. Modern Epidemiology. 3rd ed. Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins; 2008.

Susține definițiile de prevalență punctuală, pe perioadă și pe durata vieții, relația cu incidența și rolul duratei bolii.

Termeni corelați

Valoare predictivă pozitivă, Probabilitate pretest, Teorema Bayes, Screening, Neglijarea ratei de bază

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00