Raport de verosimilitate by Mihaela Marinescu noiembrie 6, 2026 written by Mihaela Marinescu noiembrie 6, 2026 0FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail 17 « Înapoi la enciclopedieTermeni medicaliRaportul de verosimilitate exprimă de câte ori este mai probabil un anumit rezultat de test la persoanele cu boală decât la persoanele fără boală. Este indicatorul preferat în medicina bazată pe dovezi pentru că leagă direct rezultatul obținut de schimbarea probabilității. Raportul de verosimilitate pozitiv, notat LR+, se calculează ca sensibilitate împărțită la 1 minus specificitatea. Raportul de verosimilitate negativ, notat LR−, se calculează ca 1 minus sensibilitatea, împărțit la specificitate. Avantajul lui față de valorile predictive este că poate fi aplicat la probabilități pretest diferite, fără recalculare. Dezavantajul este că rezultatul se obține prin cote, nu direct în probabilități. Pe scurt Arată de câte ori e mai probabil un rezultat la bolnavi decât la sănătoși. LR+ = sensibilitate / (1 − specificitate). LR− = (1 − sensibilitate) / specificitate. Un LR de 1 înseamnă că rezultatul nu aduce nicio informație. Se aplică prin cote: cota post-test = cota pretest × LR. Poate fi folosit la orice probabilitate pretest. Depinde de validitatea estimărilor de sensibilitate și specificitate. Cum funcționează Pentru un test ipotetic cu sensibilitate și specificitate de 90%, LR+ este 0,9 / 0,1 = 9, iar LR− este 0,1 / 0,9 ≈ 0,11. Un LR+ de 9 înseamnă că un rezultat pozitiv este de nouă ori mai probabil la o persoană cu boală decât la una fără boală. Atenție la ce nu înseamnă: probabilitatea individuală de boală nu devine de nouă ori mai mare în sens aritmetic direct. Înmulțirea se face pe cote, nu pe probabilități. Pentru actualizare se folosesc cotele, adică raportul dintre probabilitatea ca un eveniment să se producă și probabilitatea ca el să nu se producă, prin formula: cota post-test = cota pretest × LR. Calculul are trei pași. Probabilitatea pretest se transformă în cotă; cota se înmulțește cu raportul de verosimilitate corespunzător rezultatului obținut; cota rezultată se transformă înapoi în probabilitate, cu formula probabilitate = cotă / (1 + cotă). Interpretarea și calculul practic Un calcul complet Să presupunem o probabilitate pretest de 10%. Primul pas: 10% înseamnă 10 șanse de boală la 90 de șanse de absență, deci o cotă de 10/90, adică 1/9, aproximativ 0,11. Al doilea pas: după un rezultat pozitiv cu LR+ de 9, cota devine 1/9 × 9 = 1. Al treilea pas: o cotă de 1 corespunde unei probabilități de 1/2, adică 50%. Rezultatul coincide exact cu valoarea predictivă pozitivă calculată din tabelul cu 1.000 de persoane. Dacă probabilitatea pretest ar fi fost 1%, cota inițială ar fi fost aproximativ 0,0101, iar după același rezultat pozitiv ar fi devenit aproximativ 0,091, deci o probabilitate post-test de aproximativ 8,3%. Cât de mult mută un test probabilitatea Un LR de 1 înseamnă că rezultatul este la fel de probabil la bolnavi și la sănătoși, deci nu aduce nicio informație. Cu cât LR+ este mai mare decât 1, cu atât un rezultat pozitiv crește mai mult probabilitatea. Cu cât LR− este mai aproape de 0, cu atât un rezultat negativ o scade mai mult. În literatura de specialitate circulă repere orientative: un LR+ peste 10 sau un LR− sub 0,1 produc, de regulă, schimbări mari și adesea decisive de probabilitate, valorile între 5 și 10 sau între 0,1 și 0,2 produc schimbări moderate, iar cele apropiate de 1 sunt puțin utile clinic. Aceste repere nu sunt însă praguri absolute: un test cu LR modest poate fi decisiv dacă probabilitatea pretest era deja aproape de limita de decizie. De ce nu funcționează regulile mnemotehnice În învățământul medical circulă două reguli: un test foarte specific, dacă iese pozitiv, confirmă boala (SpPIn), iar un test foarte sensibil, dacă iese negativ, o exclude (SnNOut). Ele conțin o intuiție corectă, dar au fost criticate în literatura de specialitate pentru că pot induce în eroare atunci când sunt aplicate mecanic. Rapoartele de verosimilitate arată de ce. Puterea unui test de a confirma sau de a exclude depinde de ambii indicatori, nu doar de unul. Un test foarte sensibil, dar puțin specific, poate avea un LR− mai modest decât sugerează cifra sensibilității, pentru că numitorul formulei — specificitatea — este mic. Repere orientative de interpretare LR+ Efectul unui rezultat pozitiv LR− Efectul unui rezultat negativ peste 10 creștere mare a probabilității sub 0,1 scădere mare a probabilității 5–10 creștere moderată 0,1–0,2 scădere moderată 2–5 creștere mică 0,2–0,5 scădere mică 1–2 schimbare minimă 0,5–1 schimbare minimă 1 nicio informație 1 nicio informație Reperele sunt orientative și nu înlocuiesc calculul. Utilitatea reală a unui rezultat depinde de probabilitatea pretest și de distanța față de pragul la care decizia clinică se schimbă. Un test cu LR+ de 3 poate fi decisiv la o probabilitate pretest de 40% și irelevant la una de 2%. Relevanță clinică Avantajul practic al rapoartelor de verosimilitate este că permit folosirea aceluiași indicator în populații cu prevalențe diferite. Valorile predictive trebuie recalculate pentru fiecare context; LR rămâne, în principiu, același și se combină cu probabilitatea pretest locală. Un alt avantaj este că permit folosirea unor categorii de rezultat, nu doar pozitiv și negativ. Pentru un marker continuu se pot calcula rapoarte de verosimilitate pentru intervale de valori, astfel încât o valoare foarte crescută mută probabilitatea mult mai mult decât una aflată imediat peste prag. Formatul binar pierde exact această informație. Limita rămâne însă aceeași ca pentru orice indicator derivat: depinde de validitatea estimărilor de sensibilitate și specificitate pentru populația investigată. Un raport calculat din studii efectuate pe cazuri evidente nu se aplică automat practicii obișnuite. Când merită folosit Când probabilitatea pretest poate fi estimată rezonabil, prin scor clinic validat sau prin judecată clinică. Când același test se aplică în populații cu prevalențe diferite și valorile predictive ar trebui recalculate pentru fiecare. Când rezultatul este un marker continuu și categoriile de valori aduc mai multă informație decât clasificarea binară. Când se combină mai multe teste succesive, pentru că probabilitatea post-test a unuia devine probabilitatea pretest a următorului. Când se compară două teste și contează nu doar câte cazuri prind, ci cât de mult mută fiecare probabilitatea. Factori care influențează mărimea unui raport de verosimilitate Sensibilitatea testului. Specificitatea testului. Pragul de pozitivitate ales. Categoria de rezultat folosită, pentru markerii continui. Populația în care au fost estimate sensibilitatea și specificitatea. Calitatea standardului de referință. Severitatea bolii la persoanele incluse în studiu. Corelația cu alte teste, când se aplică succesiv. Întrebări frecvente Ce este raportul de verosimilitate? Un indicator care arată de câte ori este mai probabil un anumit rezultat de test la persoanele cu boală decât la cele fără boală. Leagă direct rezultatul obținut de schimbarea probabilității bolii. Cum se calculează? Raportul pozitiv este sensibilitatea împărțită la 1 minus specificitatea. Raportul negativ este 1 minus sensibilitatea, împărțit la specificitate. Pentru un test cu ambii indicatori la 90%, LR+ este 9 și LR− aproximativ 0,11. Un LR+ de 9 înseamnă că probabilitatea mea crește de nouă ori? Nu în sens aritmetic direct. Înmulțirea se face pe cote, nu pe probabilități. La o probabilitate pretest de 10%, un LR+ de 9 duce probabilitatea post-test la 50%, nu la 90%. De ce se folosesc cotele? Pentru că formula de actualizare este multiplicativă doar în cote: cota post-test = cota pretest × raportul de verosimilitate. Probabilitatea se obține apoi din cotă, cu formula probabilitate = cotă / (1 + cotă). Ce valoare înseamnă un test inutil? Un raport de verosimilitate egal cu 1. Rezultatul este la fel de probabil la bolnavi și la sănătoși, deci nu schimbă deloc probabilitatea bolii. De ce e preferat valorilor predictive? Pentru că nu trebuie recalculat pentru fiecare populație. Valorile predictive depind de prevalență și se schimbă odată cu ea, în timp ce raportul de verosimilitate se combină cu orice probabilitate pretest. Ce arată și ce nu arată Ce arată Ce nu arată Cât de mult mută rezultatul probabilitatea Probabilitatea finală, fără punctul de plecare Puterea informativă a unui rezultat Dacă boala există Un indicator aplicabil la orice prevalență O valoare independentă de populația studiată Diferența dintre un rezultat net și unul la limită Decizia clinică potrivită De ce regulile mnemotehnice sunt incomplete Performanța testului într-un singur indicator Greșeli frecvente de interpretare Înmulțirea probabilității cu raportul Formula este multiplicativă doar în cote. Înmulțirea directă a unei probabilități de 10% cu un LR+ de 9 dă 90%, iar răspunsul corect este 50%. Pentru probabilități mici eroarea este mică, dar pentru cele medii devine mare. Folosirea reperelor ca praguri absolute Un LR+ peste 10 produce de regulă o schimbare mare, dar utilitatea reală depinde de distanța dintre probabilitatea pretest și pragul la care decizia clinică se schimbă. Un test modest poate fi decisiv, iar unul puternic, irelevant. Reducerea unui marker continuu la pozitiv sau negativ O valoare mult peste prag și una imediat peste prag au rapoarte de verosimilitate foarte diferite. Clasificarea binară pierde această informație și tratează cele două rezultate ca echivalente. De ce contează Rapoartele de verosimilitate sunt ceea ce rămâne din teorema Bayes după ce i se scoate aparatul matematic. Ideea este aceeași — un rezultat actualizează o probabilitate — dar exprimată într-o formă pe care un medic o poate folosi în câteva secunde, cu un singur număr memorat pentru fiecare test. Faptul că sunt folosite mai rar decât ar merita ține mai puțin de dificultatea lor decât de pasul cu cotele, care rupe intuiția: probabilitățile le înțelege toată lumea, cotele aproape nimeni, în afară de pariori. Concluzie Raportul de verosimilitate arată de câte ori este mai probabil un anumit rezultat la persoanele cu boală decât la cele fără boală, iar valoarea lui se aplică prin cote: cota post-test este cota pretest înmulțită cu raportul. Avantajul față de valorile predictive este că nu trebuie recalculat pentru fiecare populație, iar față de clasificarea binară, că poate exprima informația adusă de intervale de valori ale unui marker continuu. Un raport egal cu 1 arată un rezultat fără nicio valoare informativă, iar utilitatea reală a oricărui raport depinde de distanța dintre probabilitatea pretest și pragul la care decizia clinică se schimbă. Referințe Grimes DA, Schulz KF. Refining clinical diagnosis with likelihood ratios. Lancet. 2005;365(9469):1500–1505. doi:10.1016/S0140-6736(05)66422-7 Susține definițiile LR+ și LR−, calculul prin cote pretest și post-test și exemplul pas cu pas. Deeks JJ, Altman DG. Diagnostic tests 4: likelihood ratios. BMJ. 2004;329(7458):168–169. doi:10.1136/bmj.329.7458.168 Susține formulele de calcul, reperele orientative de interpretare și utilizarea categoriilor de rezultat pentru markerii continui. Pewsner D, Battaglia M, Minder C, Marx A, Bucher HC, Egger M. Ruling a diagnosis in or out with „SpPIn” and „SnNOut”: a note of caution. BMJ. 2004;329(7459):209–213. doi:10.1136/bmj.329.7459.209 Susține critica aplicării mecanice a regulilor SpPIn și SnNOut și explicația prin rapoarte de verosimilitate. Akobeng AK. Understanding diagnostic tests 2: likelihood ratios, pre- and post-test probabilities and their use in clinical practice. Acta Paediatrica. 2007;96(4):487–491. doi:10.1111/j.1651-2227.2006.00179.x Susține aplicabilitatea raportului de verosimilitate la probabilități pretest diferite și combinarea testelor succesive. Termeni corelați Teorema Bayes, Probabilitate pretest, Sensibilitate și specificitate, Valoare predictivă pozitivă, Matrice de confuzie « Înapoi la enciclopedie Mihaela Marinescu Sunt Mihaela Marinescu, fondatoarea Healthwise.ro și editor specializat în conținut despre sănătate, beauty, nutriție funcțională și prevenție. Am studiat Medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, experiență care mi-a format interesul pentru corpul uman, biologie și educație medicală explicată clar. Prin Healthwise, îmi propun să traduc informația științifică și cele mai noi cercetări internaționale într-un limbaj accesibil, cald și responsabil. În medicină există un cuvânt important: complianță. Din punctul meu de vedere, complianța reală nu se naște din frică sau din instrucțiuni greu de urmat, ci din înțelegere. Oamenii au mai multe șanse să aibă grijă de sănătatea lor atunci când înțeleg ce se întâmplă în corp, de ce contează anumite alegeri și cum pot integra recomandările medicale într-o viață reală. Motivul pentru care site-ul se numește Healthwise pornește de la o convingere simplă: un om sănătos are mai multă energie pentru înțelepciune, creștere personală și o viață cu sens. Când sănătatea este susținută prin alegeri informate, ea nu mai consumă tot spațiul interior în jurul bolii, ci devine terenul pe care se poate construi. Astfel, Health și Wise se hrănesc reciproc: sănătatea face loc înțelepciunii, iar înțelepciunea protejează sănătatea. Conținutul publicat pe Healthwise are scop educațional și nu înlocuiește consultul medical, diagnosticul sau recomandarea unui specialist. Dacă te regăsești în semnele, simptomele sau situațiile descrise în articole, îți recomand să discuți cu un medic sau cu un specialist potrivit. Știința oferă informația, dar clinicianul este cel care o interpretează și o aplică în contextul tău personal. previous post Matrice de confuzie next post Neglijarea ratei de bază