Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

THERMUS THERMOPHILLUS FERMENT

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Ingrediente cosmetice (INCI)

Ferment obținut de la bacteria termofilă Thermus thermophilus, folosit pentru conținutul de enzime antioxidante.

THERMUS THERMOPHILLUS FERMENT este produsul de fermentație obținut de la Thermus thermophilus, o bacterie termofilă care trăiește în izvoare termale, la temperaturi de 65–75 de grade Celsius.

Interesul pentru ea vine din enzimele ei: organismele care supraviețuiesc la temperaturi atât de mari au proteine deosebit de stabile și sisteme antioxidante eficiente. Fermentul este folosit în cosmetică pentru conținutul de enzime cu activitate antioxidantă, între care superoxid dismutaza.

Pe scurt

Ferment de la o bacterie termofilă din izvoare termale.
Conține enzime stabile, între care superoxid dismutaza.
Folosit pentru pretenții antioxidante și fotoprotectoare.
Dovezile sunt predominant preclinice și de producător.
Stabilitatea enzimatică nu garantează activitate pe piele.

Ce face în formulă

Argumentul mecanistic este că enzimele antioxidante din acest ferment rămân active în condiții în care enzimele umane se denaturează, inclusiv la temperaturile de la suprafața pielii expuse la soare. Superoxid dismutaza neutralizează anionul superoxid, una dintre speciile reactive de oxigen generate de radiația ultravioletă.

Limita este penetrarea. Enzimele sunt proteine cu masă moleculară mare, care nu traversează stratul cornos în cantități semnificative. Activitatea lor se exercită, cel mai probabil, la suprafață sau în straturile superficiale ale epidermului, nu la nivelul celulelor viabile unde se produce leziunea oxidativă indusă de ultraviolete.

Mecanism, dovezi, limite

Ce susțin dovezile

Studiile disponibile sunt predominant in vitro, pe culturi celulare și pe modele de piele reconstruită, și raportează reducerea markerilor de stres oxidativ și protecția față de leziunile induse de radiația ultravioletă.

Studiile la om sunt puține, mici și efectuate sau finanțate de producătorul materiei prime. Nu există studii independente care să confirme un beneficiu clinic cutanat. Ingredientul este plauzibil mecanistic, nedemonstrat clinic.

Problema penetrării enzimelor

Aceeași obiecție se aplică tuturor ingredientelor cosmetice de tip enzimă antioxidantă — superoxid dismutaza, catalaza, glutation peroxidaza. Sunt proteine mari, iar stratul cornos este o barieră eficientă pentru molecule de această dimensiune.

Consecința este că pretențiile de protecție celulară împotriva stresului oxidativ sunt greu de susținut. Un antioxidant cu masă moleculară mică — vitamina C stabilizată, vitamina E, niacinamida — are, din acest punct de vedere, un avantaj structural.

De ce povestea bacteriei funcționează comercial

Originea exotică — izvoare termale, condiții extreme — oferă o narațiune atractivă, iar asocierea cu rezistența la temperaturi mari sugerează intuitiv protecție. Această logică nu are însă corespondent fiziologic: rezistența unei bacterii la căldură nu se transferă pielii umane.

Formularea corectă este că fermentul aduce enzime stabile, cu activitate antioxidantă demonstrată in vitro, al căror efect pe pielea umană nu a fost demonstrat clinic.

Toleranța

În general bine tolerat. Fiind un material de origine biologică, cu componente proteice, reacțiile individuale rămân posibile, deși sensibilizarea nu este frecvent raportată.

Nu are restricții în reglementarea europeană. Pe pielea cu barieră compromisă, testarea pe o zonă mică este recomandabilă, ca la orice ingredient de origine biologică.

Ce se știe despre siguranță

Nu înlocuiește protecția solară. Pretențiile fotoprotectoare se bazează pe studii in vitro, iar protecția împotriva radiației ultraviolete se măsoară doar prin factor de protecție solară.

Ca la orice ingredient de origine biologică, o reacție individuală rămâne posibilă. Roșeața sau pruritul după aplicare impun oprirea folosirii.

Pe pielea cu barieră compromisă, testarea pe o zonă mică este recomandabilă înaintea utilizării pe suprafețe mari.

Cine ar trebui să fie atent

Nu înlocuiește protecția solară — pretențiile fotoprotectoare vin din studii in vitro.

Enzimele sunt proteine mari și nu traversează stratul cornos în cantități semnificative.

Studiile la om sunt puține, mici și efectuate sau finanțate de producătorul materiei prime.

Rezistența bacteriei la temperaturi mari nu se transferă pielii umane.

Întrebări frecvente

Ce este THERMUS THERMOPHILLUS FERMENT?

Produsul de fermentație obținut de la o bacterie termofilă care trăiește în izvoare termale, la 65–75 de grade Celsius.

Ce conține?

Enzime deosebit de stabile, între care superoxid dismutaza, cu activitate antioxidantă demonstrată in vitro.

De ce se spune că protejează de soare?

Pentru că superoxid dismutaza neutralizează anionul superoxid, generat de radiația ultravioletă. Dovezile sunt însă in vitro, nu clinice.

Ajunge enzima în piele?

Puțin probabil în cantități semnificative. Enzimele sunt proteine cu masă moleculară mare, iar stratul cornos este o barieră eficientă pentru ele.

Există studii la om?

Puține, mici și efectuate sau finanțate de producătorul materiei prime. Nu există studii independente care să confirme un beneficiu clinic.

Rezistența bacteriei la căldură ajută pielea?

Nu. Este o narațiune atractivă, fără corespondent fiziologic. Rezistența unei bacterii la temperaturi mari nu se transferă pielii umane.

Confuzii frecvente

„Bacteria rezistă la 70 de grade, deci protejează pielea de căldură și soare”

Rezistența unei bacterii nu se transferă pielii umane. Este o asociere intuitivă, fără mecanism fiziologic.

„Conține superoxid dismutază, deci neutralizează radicalii din celule”

Enzima este o proteină mare care nu traversează stratul cornos. Activitatea se exercită cel mult la suprafață.

„Protejează de ultraviolete, pot reduce protecția solară”

Protecția împotriva radiației ultraviolete se măsoară prin factor de protecție solară. Un antioxidant nu înlocuiește protecția solară.

Concluzie

Fermentul de Thermus thermophilus aduce enzime antioxidante deosebit de stabile, iar mecanismul este elegant — dar se lovește de o limită structurală: enzimele sunt proteine mari, care nu traversează stratul cornos.

Dovezile sunt in vitro și de producător. Pentru protecție antioxidantă demonstrată clinic, antioxidanții cu masă moleculară mică rămân alegerea cu susținere mai bună.

Referințe

Henle KJ, Nagle WA, Moss AJ, Herman TS. „Thermotolerance and heat shock proteins.” Radiation Research, 1988;116(1):1–13.

Susține descrierea stabilității proteinelor la organismele termofile și bazele biologice ale termorezistenței enzimatice.

Pinnell SR. „Cutaneous photodamage, oxidative stress, and topical antioxidant protection.” Journal of the American Academy of Dermatology, 2003;48(1):1–19.

Susține mecanismele stresului oxidativ cutanat induse de radiația ultravioletă și cerințele pentru un antioxidant topic eficace.

Bos JD, Meinardi MM. „The 500 Dalton rule for the skin penetration of chemical compounds and drugs.” Experimental Dermatology, 2000;9(3):165–169.

Susține limitarea penetrării cutanate a moleculelor mari, inclusiv a proteinelor și enzimelor aplicate topic.

Barel AO, Paye M, Maibach HI (eds.) Handbook of Cosmetic Science and Technology. 4th ed. CRC Press, 2014.

Susține descrierea ingredientelor de tip ferment bacterian în cosmetică și nivelul de dovezi disponibil pentru ele.

Termeni corelați

SACCHAROMYCES LYSATE EXTRACT, LACTOBACILLUS FERMENT LYSATE, TOCOPHERYL ACETATE, Stres oxidativ, CAMELLIA SINENSIS (GREEN TEA) LEAF EXTRACT

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00