Glutation

by Mihaela Marinescu
1 minutes read
« Back to Glossary Index

Biochimie | Antioxidanți | Detoxifiere

Glutationul este un tripeptid format din acid glutamic, cisteină și glicină, prezent în concentrații milimolare în toate celulele și considerat principalul antioxidant intracelular. Îndeplinește două funcții esențiale: neutralizează speciile reactive de oxigen prin cedarea unui atom de hidrogen și conjugă compușii electrofili în faza a doua a detoxifierii hepatice, transformându-i în derivați excretabili. Concentrația sa hepatică este cel mai important determinant al capacității ficatului de a face față metaboliților reactivi.

Mecanismul biologic

  • Forma redusă, GSH, cedează electroni și se transformă în forma oxidată, GSSG, regenerată apoi de glutation-reductază cu consum de NADPH
  • Glutation-S-transferazele catalizează conjugarea cu compuși electrofili, între care NAPQI, metabolitul toxic al paracetamolului
  • Sinteza este limitată de disponibilitatea cisteinei, aminoacidul cu sulf cel mai puțin abundent, ceea ce leagă direct rezervele de glutation de aportul proteic
  • Raportul GSH pe GSSG este un indicator al stării redox celulare, iar scăderea sa reflectă stres oxidativ

Contexte clinice relevante

  • N-acetilcisteina, precursor al cisteinei, este antidotul standard în intoxicația cu paracetamol, acționând prin refacerea rezervelor hepatice de glutation
  • Depleția de glutation apare în malnutriție, alcoolism cronic, post prelungit și boli hepatice cronice, crescând vulnerabilitatea la toxice
  • Suplimentarea orală cu glutation are biodisponibilitate scăzută, deoarece tripeptidul este hidrolizat digestiv; precursorii sunt mai eficienți
  • Somnul insuficient și stresul oxidativ cronic reduc rezervele hepatice, mecanism care leagă contextul de viață de capacitatea de detoxifiere
« Back to Glossary Index
-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00