Calculator BRS by Mihaela Marinescu Previzualizare Utilizarea este gratuită, dar necesită un cont Poți vedea instrumentul complet. Ca să introduci valori și să primești rezultatul, ai nevoie de un cont Healthwise — gratuit, se face într-un minut. Cont gratuitToate calculatoarele publiceRezultate în PDFListă de favorite Creează cont sau autentifică-te Wellbeing Scala scurtă de reziliență — cât de repede îți revii Șase afirmații despre un singur lucru: cât de ușor te ridici după o perioadă grea. Nu măsoară optimismul, sprijinul din jur sau cum faci față — măsoară revenirea în sine. Cele șase afirmații Alege cât de mult ești de acord cu fiecare. Trei dintre ele sunt formulate invers, intenționat — sunt marcate. 1De obicei îmi revin repede după perioadele grele. Dezacord total Dezacord Neutru Acord Acord total 2Îmi este greu să trec prin evenimentele stresante.inversat Dezacord total Dezacord Neutru Acord Acord total 3Nu îmi ia mult să îmi revin după un eveniment stresant. Dezacord total Dezacord Neutru Acord Acord total 4Îmi este greu să îmi revin când mi se întâmplă ceva rău.inversat Dezacord total Dezacord Neutru Acord Acord total 5De obicei trec prin perioadele dificile fără prea multă bătaie de cap. Dezacord total Dezacord Neutru Acord Acord total 6De obicei îmi ia mult timp să trec peste necazurile din viața mea.inversat Dezacord total Dezacord Neutru Acord Acord total Vezi rezultatul Resetează Completate: 0 / 6 Scor de reziliență — / 5 — — Cum se citește scorul Scorul e media celor șase răspunsuri, nu suma lor. Merge de la 1 la 5. Scor mediuNivel 1,00–2,99Reziliență scăzută 3,00–4,30Reziliență obișnuită 4,31–5,00Reziliență ridicată Răspunsurile tale La afirmațiile inversate, punctajul se calculează invers față de răspunsul dat. #AfirmațieRăspunsPunctaj Ce măsoară și ce nu Reziliența, aici, are un înțeles îngust și literal: cât de repede revii la normal după stres. Nu măsoară cât de mult ai de îndurat, cât sprijin ai în jur sau cât de bine faci față în timpul unei perioade grele. Un om cu scor mic nu e slab — poate trece prin ceva ce ar dărâma pe oricine. Nu e un test de sănătate mintală și nu are prag clinic. Un scor scăzut nu înseamnă depresie sau anxietate, iar unul ridicat nu le exclude. Dacă te interesează asta, sunt alte instrumente. Reziliența nu e o trăsătură fixă. Scorul se schimbă cu perioada din viață, cu somnul, cu sănătatea și cu ce ai în jur — de aceea are sens repetat, nu ca etichetă. Dacă perioada grea durează Dacă simți că nu îți mai revii de multă vreme, sau dacă ceva anume te apasă de luni de zile, un scor nu te ajută prea mult. Vorbește cu medicul de familie sau cu un psiholog. În situații de urgență, sună la 112. Metoda. Scala scurtă de reziliență — Brief Resilience Scale — a fost dezvoltată de Bruce W. Smith și colaboratorii, la Departamentul de Psihologie al Universității New Mexico, și publicată în 2008 în International Journal of Behavioral Medicine. Are șase afirmații, trei formulate pozitiv și trei negativ, cotate de la 1 la 5. Cele trei negative se cotează invers, iar scorul final e media celor șase valori, între 1 și 5. Spre deosebire de majoritatea chestionarelor de reziliență, care inventariază resursele presupuse a favoriza revenirea — optimism, sprijin social, strategii de adaptare — scala asta întreabă direct despre procesul de revenire în sine. A fost validată pe studenți, pe pacienți din reabilitare cardiacă și pe femei cu fibromialgie, iar o adaptare chineză a extins dovezile în afara Statelor Unite. Citare: Smith BW, Dalen J, Wiggins K, Tooley E, Christopher P, Bernard J. The Brief Resilience Scale: assessing the ability to bounce back. International Journal of Behavioral Medicine. 2008;15(3):194-200. Continuă cuCât de stresat te simți (PSS)Nivelul de stres perceput, scala Cohen.Cât de mulțumit ești de viața ta (SWLS)Cinci afirmații despre evaluarea globală a propriei vieți.Cât de mult crezi că te descurciZece afirmații despre convingerea că faci față situațiilor dificile.Sursa formuleiSmith BW et al. The Brief Resilience Scale: assessing the ability to bounce back. Int J Behav Med 2008;15:194–200.DOI: 10.1080/10705500802222972 FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail
