Calculator RSES by Mihaela Marinescu Previzualizare Utilizarea este gratuită, dar necesită un cont Poți vedea instrumentul complet. Ca să introduci valori și să primești rezultatul, ai nevoie de un cont Healthwise — gratuit, se face într-un minut. Cont gratuitToate calculatoarele publiceRezultate în PDFListă de favorite Creează cont sau autentifică-te Wellbeing Scala Rosenberg — zece afirmații despre stima de sine Cea mai folosită măsură a stimei de sine din științele sociale, publicată în 1965 și tradusă în peste cincizeci de limbi. Jumătate dintre afirmații sunt formulate pozitiv, jumătate negativ — deliberat, ca să nu se poată răspunde pe pilot automat. Cele zece afirmații Alege cât de mult ești de acord cu fiecare. Cele marcate sunt cotate invers — e intenționat. Vezi rezultatul Resetează Completate: 0 / 10 Stima de sine 0 / 30 — — Cum se citește scorul Scorul merge de la 0 la 30. Singurul reper folosit curent în literatură e valoarea 15. ScorNivel 25–30Stimă de sine ridicată 15–24Interval obișnuit — aici se plasează majoritatea 0–14Sub 15, valoarea de la care literatura vorbește despre stimă de sine scăzută Răspunsurile tale La afirmațiile inversate, punctajul se calculează invers față de răspunsul dat. #AfirmațieRăspunsPct Ce măsoară și ce nu Măsoară stima de sine globală — cât de mult te consideri un om de valoare — nu încrederea într-un domeniu anume. Cineva poate fi excelent la meseria lui și să aibă scor mic, sau invers. Pragul de 15 e o convenție din literatură, nu un criteriu clinic. Scala a fost dezvoltată în 1965 pe cinci mii de liceeni din statul New York și nu are norme românești. Cifra e utilă ca reper personal și ca punct de comparație în timp, nu ca etichetă. Jumătate dintre afirmații sunt formulate negativ, tocmai ca să spargă răspunsul automat. De aceea la ele punctajul se calculează invers — un „acord total" la „înclin să simt că sunt un ratat" valorează zero puncte, nu trei. Dacă scorul e mic de multă vreme Stima de sine oscilează cu perioadele din viață și nu e o trăsătură fixă. Dacă e scăzută de multă vreme, sau vine împreună cu lipsă de energie și de interes, merită discutată cu un psiholog. Nu e un test de depresie, dar cele două se suprapun des. În situații de urgență, sună la 112. Metoda. Scala Rosenberg a fost publicată în 1965 de sociologul Morris Rosenberg, în volumul Society and the Adolescent Self-Image, și a fost dezvoltată pe un eșantion de 5024 de elevi de liceu din statul New York. Are zece afirmații, cinci pozitive și cinci negative, cotate de la 0 la 3; cele cinci negative se cotează invers, iar totalul merge de la 0 la 30. Măsoară stima de sine globală, prin sentimente atât pozitive cât și negative față de sine. E folosită în studii din peste cincizeci de țări și e tradusă în numeroase limbi. Departamentul de Sociologie al Universității Maryland precizează că scala e în domeniul public, poate fi folosită fără taxă și fără notificare, iar permisiunea se extinde la traduceri și adaptări, cu atribuirea academică obișnuită. Citare: Rosenberg M. Society and the Adolescent Self-Image. Princeton University Press; 1965. Continuă cuCât de mult crezi că te descurciZece afirmații despre convingerea că faci față situațiilor dificile.Cât de mulțumit ești de viața ta (SWLS)Cinci afirmații despre evaluarea globală a propriei vieți.Cât de repede îți revii (BRS)Șase afirmații despre revenirea după stres, scor mediu de la 1 la 5.Sursa formuleiRosenberg M. Society and the Adolescent Self-Image. Princeton University Press, 1965.Populație: 5024 de elevi de liceu, statul New York FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail
