Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Bactericid

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Farmaceutic

Antibiotic care distruge bacteriile, în opoziție cu bacteriostatic, care doar le oprește multiplicarea.

Un antibiotic bactericid distruge bacteriile; unul bacteriostatic le oprește multiplicarea, lăsând eliminarea pe seama sistemului imunitar. Definiția de laborator este cantitativă: bactericid înseamnă o reducere de cel puțin 99,9% a numărului de bacterii viabile în 24 de ore, la concentrația minimă inhibitorie.

Distincția este clară pe hârtie și mult mai neclară în practică. Un antibiotic poate fi bactericid pe o specie și bacteriostatic pe alta, sau bactericid la concentrații mari și bacteriostatic la concentrații mici. Clasificarea descrie o combinație antibiotic–bacterie–concentrație, nu o proprietate fixă a moleculei.

Pe scurt

Bactericid: reducere de cel puțin 99,9% în 24 de ore, in vitro.
Bacteriostatic: oprește multiplicarea, fără a distruge.
Clasificarea depinde de specie, de concentrație și de condiții.
Distincția contează clinic în puține situații precise.
Pentru majoritatea infecțiilor, studiile nu arată superioritate clinică.

Ce face în formulă

Bactericidele acționează de regulă pe structuri a căror lezare este letală imediat: peretele celular — beta-lactamine, bacitracină, vancomicină, fosfomicină; membrana — polimixine; replicarea ADN-ului — fluorochinolone. Aminoglicozidele sunt o excepție notabilă: deși inhibă sinteza proteică, sunt bactericide, prin citirea eronată a codonilor care produce proteine aberante.

Bacteriostaticele inhibă în general sinteza proteică reversibil — macrolide, tetracicline, cloramfenicol, lincosamide, acid fusidic — sau o cale metabolică, cum fac sulfonamidele și trimetoprimul. Bacteria rămâne viabilă, dar nu se multiplică.

Când distincția contează și când nu

Situațiile în care contează

Infecțiile în care răspunsul imunitar nu poate completa tratamentul: endocardita infecțioasă, meningita bacteriană, osteomielita, infecțiile la pacienți neutropenici. Aici eliminarea bacteriilor trebuie făcută de antibiotic, nu de gazdă.

Ghidurile pentru aceste indicații recomandă explicit antibiotice bactericide, iar raționamentul este fiziopatologic — vegetația valvulară, lichidul cefalorahidian și osul necrotic sunt medii cu penetrare imunitară slabă.

Situațiile în care nu contează

Pentru majoritatea infecțiilor obișnuite — respiratorii, cutanate, urinare — studiile randomizate care au comparat antibiotice bactericide cu bacteriostatice nu au găsit o superioritate consistentă a primelor.

O analiză sistematică a studiilor clinice disponibile a concluzionat că distincția este un slab predictor al rezultatului clinic. Factorii care contează mai mult sunt penetrarea la locul infecției, spectrul potrivit, doza și durata adecvate, și controlul focarului — drenajul unui abces, îndepărtarea unui cateter.

De ce clasificarea e instabilă

Penicilina este bactericidă pe streptococi și bacteriostatică pe enterococi. Cloramfenicolul este bacteriostatic pe majoritatea bacteriilor, dar bactericid pe Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae și Neisseria meningitidis — exact patogenii meningitei.

Linezolidul este bacteriostatic pe stafilococi și enterococi, dar bactericid pe streptococi. Aceste exemple arată că întrebarea „este bactericid?” nu are un răspuns fără a specifica bacteria.

Un caz particular: toleranța

Unele bacterii supraviețuiesc expunerii la un bactericid fără a fi rezistente — rămân sensibile la testare, dar nu sunt ucise. Fenomenul se numește toleranță, iar mecanismul principal este încetinirea metabolismului.

Este relevant pentru biofilme și pentru infecțiile cronice: bacteriile cu metabolism redus din interiorul unui biofilm sunt tolerante la majoritatea antibioticelor, inclusiv la cele bactericide. Explică parțial de ce infecțiile pe material protetic necesită frecvent îndepărtarea materialului.

Ce se știe despre siguranță

Alegerea unui antibiotic nu ar trebui să se bazeze pe eticheta bactericid sau bacteriostatic, în afara indicațiilor precise unde ea contează. Criteriile mai utile sunt spectrul, penetrarea la locul infecției, profilul de efecte adverse și interacțiunile.

Un bacteriostatic bine ales, care ajunge la concentrații adecvate la locul infecției, este superior unui bactericid care nu penetrează acolo.

Cine ar trebui să fie atent

În endocardită, meningită, osteomielită și la pacienții neutropenici, antibioticele bactericide sunt recomandate explicit de ghiduri — răspunsul imunitar nu poate completa tratamentul.

Un abces necesită drenaj. Niciun antibiotic, bactericid sau nu, nu rezolvă singur o colecție purulentă.

Infecțiile pe material protetic implică frecvent biofilme, în care bacteriile sunt tolerante chiar la bactericide, și necesită adesea îndepărtarea materialului.

„Bactericid” pe o etichetă nu înseamnă automat mai eficient clinic. Pentru majoritatea infecțiilor, distincția nu prezice rezultatul.

Întrebări frecvente

Care e diferența?

Bactericidul distruge bacteriile; bacteriostaticul le oprește multiplicarea, lăsând eliminarea sistemului imunitar. Definiția de laborator pentru bactericid este o reducere de cel puțin 99,9% în 24 de ore.

Bactericid înseamnă mai bun?

În majoritatea infecțiilor, nu. Studiile randomizate nu au găsit o superioritate consistentă, iar analizele sistematice concluzionează că distincția este un slab predictor al rezultatului clinic.

Când contează?

În endocardită, meningită, osteomielită și la pacienți neutropenici — infecții în medii cu penetrare imunitară slabă, unde gazda nu poate completa tratamentul.

Un antibiotic e mereu în aceeași categorie?

Nu. Penicilina e bactericidă pe streptococi și bacteriostatică pe enterococi. Cloramfenicolul e bacteriostatic în general, dar bactericid pe patogenii meningitei.

Ce contează mai mult?

Penetrarea la locul infecției, spectrul potrivit, doza și durata adecvate, și controlul focarului — drenajul unui abces, îndepărtarea unui cateter.

Ce este toleranța bacteriană?

Supraviețuirea la un bactericid fără rezistență — bacteria rămâne sensibilă la testare, dar nu este ucisă, de regulă prin încetinirea metabolismului. Explică dificultatea infecțiilor pe biofilm.

Confuzii frecvente

„Bactericid e mai puternic, deci mai bun”

Pentru majoritatea infecțiilor, distincția nu prezice rezultatul clinic. Un bacteriostatic care ajunge la concentrații adecvate la locul infecției este superior unui bactericid care nu penetrează acolo.

„Un antibiotic este bactericid sau bacteriostatic, definitiv”

Clasificarea descrie o combinație antibiotic-bacterie-concentrație. Același antibiotic poate fi bactericid pe o specie și bacteriostatic pe alta.

„Dacă bacteria e sensibilă la testare, antibioticul o va distruge”

Toleranța este exact excepția: bacteria rămâne sensibilă in vitro dar supraviețuiește, mai ales când metabolismul este încetinit, cum se întâmplă în biofilme.

Concluzie

Bactericid și bacteriostatic sunt categorii definite in vitro, care descriu o combinație antibiotic-bacterie-concentrație, nu o proprietate fixă a moleculei.

Distincția contează în infecțiile unde gazda nu poate completa tratamentul — endocardită, meningită, osteomielită, neutropenie. În restul cazurilor, penetrarea, spectrul, doza și controlul focarului decid rezultatul.

Referințe

Pankey GA, Sabath LD. „Clinical relevance of bacteriostatic versus bactericidal mechanisms of action in the treatment of Gram-positive bacterial infections.” Clinical Infectious Diseases, 2004.

Susține definițiile cantitative de laborator, caracterul dependent de specie și de concentrație al clasificării și indicațiile în care antibioticele bactericide sunt preferate.

Nemeth J, Oesch G, Kuster SP. „Bacteriostatic versus bactericidal antibiotics for patients with serious bacterial infections: systematic review and meta-analysis.” Journal of Antimicrobial Chemotherapy, 2015.

Susține absența unei superiorități clinice consistente a antibioticelor bactericide față de cele bacteriostatice în majoritatea infecțiilor studiate.

Brauner A, Fridman O, Gefen O, Balaban NQ. „Distinguishing between resistance, tolerance and persistence to antibiotic treatment.” Nature Reviews Microbiology, 2016.

Susține definiția toleranței ca supraviețuire fără rezistență, rolul metabolismului încetinit și relevanța pentru biofilme și infecții cronice.

Termeni corelați

Antibiotic topic, Antiseptic, Rezistență la antibiotice, Aminoglicozid, Bacitracină, Mupirocină

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00