Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Biopsie de vilozități coriale

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Biopsia de vilozități coriale este prelevarea unei cantități mici de țesut placentar — vilozități coriale — pentru analiza constituției cromozomiale sau pentru teste genetice țintite.

Este o procedură diagnostică, la fel ca amniocenteza, și se deosebește de aceasta prin două aspecte: se poate efectua mai precoce în sarcină, dar analizează țesut placentar, nu celule de origine fetală.

Această a doua caracteristică o expune mozaicismului placentar limitat — situația în care placenta are o constituție cromozomială diferită de cea a fătului — iar interpretarea rezultatelor trebuie să țină cont de acest lucru.

Pe scurt

Prelevarea de țesut placentar pentru analiză genetică.
Este o procedură diagnostică, nu de screening.
Se poate efectua mai precoce decât amniocenteza.
Analizează țesut placentar, nu celule de origine fetală.
Este expusă mozaicismului placentar limitat.
Un rezultat echivoc impune de regulă amniocenteză.
Are un risc propriu, mic, de pierdere a sarcinii.

Cum funcționează

Vilozitățile coriale sunt structurile placentare prin care se face schimbul între circulația maternă și cea fetală. Ele provin din același ou fecundat ca fătul, iar în marea majoritate a cazurilor au aceeași constituție cromozomială.

Prelevarea se face sub ghidaj ecografic, pe cale transabdominală sau transcervicală, în funcție de poziția placentei. Materialul obținut permite analiza cromozomială directă sau după cultivare, precum și teste genetice moleculare țintite.

Avantajul principal este timpul. Amniocenteza se efectuează după o anumită vârstă gestațională, când cantitatea de lichid amniotic este suficientă, în timp ce biopsia de vilozități coriale se poate face mai devreme — un interval care poate conta pentru deciziile care urmează.

Vilozitățile coriale au o structură care include două componente celulare cu origini ușor diferite în dezvoltare, iar analiza lor poate da rezultate diferite. Această particularitate explică parțial de ce mozaicismul este raportat mai frecvent la această procedură decât la amniocenteză: nu este un artefact, ci reflectarea unei eterogenități reale a țesutului prelevat.

Avantajul, limita și alegerea între metode

Indicațiile

Principala indicație este confirmarea unui rezultat pozitiv la un test de screening prenatal. Ghidurile Colegiului American al Obstetricienilor și Ginecologilor subliniază că un rezultat pozitiv la testarea ADN-ului fetal liber trebuie confirmat printr-o procedură diagnostică, precum biopsia de vilozități coriale sau amniocenteza.

Alte indicații includ un istoric familial de afecțiune genetică pentru care există testare disponibilă, o translocație cunoscută la unul dintre părinți sau anomalii identificate ecografic precoce. Avantajul de timp o face preferată atunci când obținerea rapidă a rezultatului este importantă.

Limita legată de mozaicism

Pentru că prelevează țesut placentar, procedura este expusă mozaicismului placentar limitat. Un mozaicism identificat la această analiză poate fi limitat la placentă sau poate fi prezent și la făt, iar distincția nu se poate face din proba respectivă.

Când rezultatul este echivoc, se recomandă de regulă amniocenteza. Aceasta analizează celule de origine fetală desprinse în lichidul amniotic, deci răspunde la întrebarea despre făt, nu despre placentă. Alegerea inițială între cele două metode ține cont și de cromozomul raportat la screening, pentru că frecvența mozaicismului placentar diferă în funcție de cromozom.

Riscul procedurii

La fel ca amniocenteza, procedura are un risc propriu, mic dar real, de pierdere a sarcinii. O analiză sistematică și meta-analiză publicată în 2015 în Ultrasound in Obstetrics and Gynecology a estimat acest risc pentru ambele proceduri la valori considerabil mai mici decât cele citate în literatura mai veche, și comparabile între ele.

Acest risc este motivul pentru care procedurile diagnostice nu se aplică tuturor sarcinilor. Rolul unui screening performant este tocmai de a reduce numărul de proceduri necesare, nu de a le înlocui pentru cele cu rezultat pozitiv.

Comparație între cele două proceduri diagnostice

Aspect Biopsie de vilozități coriale Amniocenteză
Momentul efectuării mai precoce mai târziu în sarcină
Țesutul analizat țesut placentar celule de origine fetală
Expusă mozaicismului placentar da nu
Întrebarea la care răspunde direct constituția placentei constituția fătului
Risc de pierdere a sarcinii mic mic, comparabil
Rezultat echivoc poate necesita amniocenteză de regulă tranșant

Alegerea nu este între o metodă mai bună și una mai slabă, ci între două compromisuri diferite: timp mai precoce față de certitudine privind țesutul fetal.

Decizia se ia în funcție de vârsta gestațională, de cromozomul raportat și de situația clinică.

Relevanță clinică

Procedura ilustrează o idee care traversează toată interpretarea analizelor: un test măsoară ceea ce măsoară, nu ceea ce vrem să aflăm. Vilozitățile coriale sunt un substitut excelent pentru făt în marea majoritate a cazurilor, dar rămân un substitut.

Pentru persoana care primește un rezultat în mozaic, informația esențială este că acesta nu este un rezultat greșit, ci un rezultat incomplet: descrie corect țesutul analizat, fără a putea răspunde cu certitudine despre făt. Clarificarea vine din amniocenteză.

Pe lângă analiza cromozomială, materialul obținut permite și teste genetice moleculare țintite, pentru afecțiuni specifice identificate în istoricul familial. Aria analizelor se stabilește înainte de procedură, în funcție de întrebarea clinică.

Procedura nu se efectuează înaintea unei anumite vârste gestaționale. Prelevarea foarte precoce a fost asociată, în trecut, cu anumite complicații fetale, motiv pentru care intervalul de efectuare este astăzi clar delimitat în ghiduri. Avantajul de timp față de amniocenteză rămâne, dar în limite stabilite.

Ce se clarifică înaintea procedurii

Ce întrebare concretă trebuie să lămurească procedura și ce analize vor fi efectuate.

De ce această metodă și nu amniocenteza, în situația respectivă.

Care este riscul procedurii, exprimat în termeni concreți.

Ce înseamnă un rezultat în mozaic și că poate impune o a doua procedură.

Când se vor obține rezultatele.

Ce decizii depind de rezultat și ce resurse de consiliere există.

Factori care influențează riscul și reușita procedurii

Vârsta gestațională la momentul efectuării.

Experiența operatorului.

Poziția placentei, care determină calea de abord.

Cantitatea și calitatea țesutului obținut.

Numărul de tentative necesare.

Prezența unei sarcini multiple.

Prezența unui mozaicism placentar.

Afecțiuni materne asociate.

Întrebări frecvente

Ce este biopsia de vilozități coriale?

Prelevarea unei cantități mici de țesut placentar — vilozități coriale — pentru analiza constituției cromozomiale sau pentru teste genetice țintite. Este o procedură diagnostică.

Cu ce diferă de amniocenteză?

Prin două aspecte: se poate efectua mai precoce în sarcină, dar analizează țesut placentar, nu celule de origine fetală. A doua diferență o expune mozaicismului placentar limitat.

Care este avantajul ei?

Timpul. Amniocenteza se efectuează după o anumită vârstă gestațională, când cantitatea de lichid amniotic este suficientă, în timp ce această procedură se poate face mai devreme.

Care este limita principală?

Faptul că analizează țesut placentar. Un mozaicism identificat poate fi limitat la placentă sau prezent și la făt, iar distincția nu se poate face din aceeași probă.

Ce se face la un rezultat echivoc?

Se recomandă de regulă amniocenteza, care analizează celule de origine fetală desprinse în lichidul amniotic și răspunde la întrebarea despre făt, nu despre placentă.

Care este riscul?

Un risc mic, dar real, de pierdere a sarcinii, estimat într-o analiză sistematică din 2015 la valori comparabile cu cele ale amniocentezei și considerabil mai mici decât cele citate anterior.

Se poate face oricând în sarcină?

Nu. Există un interval delimitat în ghiduri, pentru că prelevarea foarte precoce a fost asociată în trecut cu anumite complicații. Avantajul de timp față de amniocenteză rămâne, dar în limite stabilite.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Constituția cromozomială a țesutului placentar Constituția cromozomială a fătului, cu certitudine
Un rezultat diagnostic obținut precoce O estimare de risc
Nevoia unei a doua proceduri, la rezultat echivoc Că prima procedură a greșit
Rezultatul analizelor cerute explicit Afecțiuni în afara ariei testate
Un compromis între timp și tipul de țesut Care metodă este superioară în absolut

Greșeli frecvente de interpretare

Tratarea unui rezultat în mozaic ca eroare

Rezultatul descrie corect țesutul analizat; ce lipsește este certitudinea despre făt. Nu este o eroare de laborator, ci o limită a materialului prelevat, iar clarificarea vine din amniocenteză.

Ignorarea cromozomului raportat la alegerea metodei

Frecvența mozaicismului placentar diferă în funcție de cromozom. Pentru unele anomalii, amniocenteza este preferată de la început, pentru a evita un al doilea rezultat obținut din același tip de țesut.

Efectuarea de rutină, fără indicație

Procedura are un risc propriu de pierdere a sarcinii. Rolul screeningului performant este de a reduce numărul de proceduri necesare, nu de a le multiplica.

Presupunerea că rezultatul precoce înseamnă și decizie precoce

Un rezultat în mozaic sau neconcludent poate impune o a doua procedură, efectuată mai târziu. Avantajul de timp al metodei se pierde în aceste cazuri, iar posibilitatea trebuie discutată înainte, nu după.

Când e nevoie de evaluare medicală

Decizia de a efectua o procedură diagnostică prenatală se ia împreună cu medicul, după consiliere genetică și prezentarea riscurilor.

Durerea abdominală importantă, sângerarea sau pierderea de lichid după procedură necesită evaluare medicală promptă.

De ce contează

Biopsia de vilozități coriale cumpără timp cu o concesie: analizează un țesut care de obicei reprezintă fătul, dar nu întotdeauna. Amniocenteza face compromisul invers — răspunde la întrebarea corectă, dar mai târziu. Nicio evoluție tehnică nu a reușit să elimine acest schimb, pentru că nu ține de instrumente, ci de cronologia dezvoltării: ce poate fi prelevat precoce este placentă, iar celulele fetale devin disponibile mai târziu.

Concluzie

Biopsia de vilozități coriale prelevează țesut placentar pentru analiza cromozomială sau pentru teste genetice țintite și este, la fel ca amniocenteza, o procedură diagnostică. Avantajul ei principal este că se poate efectua mai precoce în sarcină; limita este că analizează țesut placentar, deci este expusă mozaicismului placentar limitat, iar un rezultat echivoc impune de regulă amniocenteză. Riscul de pierdere a sarcinii a fost estimat într-o analiză sistematică din 2015 ca fiind mic și comparabil între cele două proceduri. Alegerea între ele este un compromis între timp și tipul de țesut analizat.

Referințe

American College of Obstetricians and Gynecologists. Screening for fetal chromosomal abnormalities: ACOG Practice Bulletin, Number 226. Obstetrics & Gynecology. 2020;136(4):e48–e69.

Susține necesitatea confirmării unui rezultat pozitiv de screening printr-o procedură diagnostică și descrierea indicațiilor celor două proceduri.

Akolekar R, Beta J, Picciarelli G, Ogilvie C, D’Antonio F. Procedure-related risk of miscarriage following amniocentesis and chorionic villus sampling: a systematic review and meta-analysis. Ultrasound Obstet Gynecol. 2015;45(1):16–26. doi:10.1002/uog.14636

Susține estimarea riscului de pierdere a sarcinii, comparabil între cele două proceduri și mai mic decât cel citat în literatura mai veche.

Van Opstal D, Srebniak MI. Cytogenetic confirmation of a positive NIPT result: evidence-based choice between chorionic villus sampling and amniocentesis depending on chromosome aberration. Expert Rev Mol Diagn. 2016;16(5):513–520. doi:10.1586/14737159.2016.1152890

Susține alegerea metodei de confirmare în funcție de cromozomul raportat și expunerea biopsiei de vilozități coriale la mozaicismul placentar.

Ghi T, Sotiriadis A, Calda P, et al. ISUOG Practice Guidelines: invasive procedures for prenatal diagnosis. Ultrasound Obstet Gynecol. 2016;48(2):256–268. doi:10.1002/uog.15945

Susține descrierea tehnicii, a căilor de abord transabdominală și transcervicală, a momentului efectuării și a factorilor care influențează riscul.

Termeni corelați

Amniocenteză, Mozaicism placentar limitat, ADN fetal liber circulant, Trisomia 21, Screening

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00