Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Eroare analitică

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

O eroare analitică apare atunci când un test măsoară incorect ceea ce pretinde că măsoară. Valoarea raportată nu corespunde concentrației reale din proba analizată.

Cauzele pot fi o interferență din partea unei substanțe prezente în probă, o recoltare necorespunzătoare, o problemă tehnică a aparatului sau o imprecizie a metodei la valorile respective.

Distincția față de eroarea de interpretare este esențială, pentru că soluția este diferită. O eroare analitică se corectează prin repetarea corectă a analizei sau prin folosirea unei metode diferite. O eroare de interpretare nu se corectează prin repetare, pentru că măsurătoarea era deja corectă.

Pe scurt

Testul măsoară incorect concentrația reală.
Cauze: interferențe, recoltare greșită, probleme tehnice, imprecizie.
Se corectează prin repetare corectă sau prin altă metodă.
Este diferită de eroarea de interpretare.
Majoritatea erorilor de laborator apar înaintea măsurării propriu-zise.
Unele interferențe pot inversa complet rezultatul.
O valoare izolată discordantă merită întâi verificată, apoi interpretată.

Cum funcționează

Laboratoarele împart procesul în trei etape: faza preanalitică, de la indicația analizei până la introducerea probei în aparat; faza analitică, adică măsurarea propriu-zisă; și faza postanalitică, care cuprinde validarea, transmiterea și interpretarea rezultatului. Erorile pot apărea în oricare dintre ele.

Datele arată că cele mai multe nu se produc în aparat. Într-un studiu realizat în laboratorul de urgență al unui spital universitar italian au fost confirmate 160 de erori la 51.746 de analize, adică aproximativ 3 la 1.000. Dintre acestea, 61,9% au apărut în faza preanalitică, 15% în faza analitică și 23,1% în faza postanalitică.

În sens restrâns, eroarea analitică este cea din faza de măsurare. În sens larg, termenul acoperă orice situație în care valoarea raportată nu corespunde realității biologice din momentul recoltării — inclusiv modificările produse în probă înainte de analiză.

Mecanismele principale

Erorile preanalitice

Sunt variate și, de multe ori, banale. Hemoliza, adică distrugerea globulelor roșii în eprubetă în timpul unei recoltări dificile, eliberează potasiu și poate produce o hiperpotasemie falsă. Garoul ținut prea mult timp sau strânsul repetat al pumnului pot modifica valorile potasiului, ale calciului și ale proteinelor.

O probă lăsată ore întregi necentrifugată își poate schimba glicemia, pentru că celulele continuă să consume glucoză. Recoltarea fără respectarea postului influențează trigliceridele și glicemia, iar recoltarea la o oră nepotrivită modifică hormonii cu ritm zilnic, precum cortizolul. Mai rar, dar cu consecințe mai mari, apar erorile de identificare a probei.

Interferențele în imunotestare

O parte importantă a analizelor hormonale, cardiace și a markerilor tumorali se face prin imunotestare, o tehnică în care anticorpi produși în laborator recunosc substanța căutată. Tehnica este foarte sensibilă, dar poate fi perturbată de substanțe prezente în proba pacientului.

Trei mecanisme sunt mai frecvent întâlnite: interferența biotinei, care poate produce rezultate fals scăzute sau fals crescute în funcție de construcția testului; anticorpii heterofili, care pot crea un semnal fals pozitiv; și efectul hook, în care o concentrație extrem de mare saturează reactivii și testul afișează, paradoxal, o valoare scăzută.

De ce nu are legătură cu sensibilitatea testului

Erorile analitice nu au nicio legătură cu sensibilitatea sau cu specificitatea metodei. Un test excelent, aplicat unei probe recoltate greșit, produce un rezultat greșit cu aceeași precizie cu care ar fi produs unul corect.

De aceea, atunci când o valoare izolată nu se potrivește cu restul analizelor, cu simptomele sau cu rezultatele anterioare, primul pas rezonabil este, de multe ori, repetarea corectă a recoltării, nu interpretarea imediată. Repetarea unei analize suspecte, în condiții controlate, este adesea cea mai ieftină și cea mai informativă investigație suplimentară.

Cauze frecvente și efectele lor

Cauză Analiza afectată Direcția erorii
Hemoliză potasiu fals crescut
Garou menținut prea mult potasiu, calciu, proteine fals crescut
Probă necentrifugată prelungit glicemie fals scăzută
Recoltare fără post trigliceride, glicemie fals crescute
Oră nepotrivită de recoltare cortizol și alți hormoni cu ritm zilnic variabilă
Biotină în doze mari troponină, teste tiroidiene fals scăzută sau crescută
Anticorpi heterofili hCG, troponină, markeri tumorali fals crescută
Efect hook hCG, prolactină, markeri tumorali fals scăzută

Tabelul cuprinde exemple frecvent întâlnite, nu o listă completă. Fiecare metodă are propriile vulnerabilități, iar laboratorul le cunoaște pentru aparatele pe care le folosește.

Un rezultat discordant cu tabloul clinic poate fi verificat de laborator prin diluții succesive, prin reactivi care blochează anticorpii interferenți sau printr-o metodă diferită.

Relevanță clinică

Pacientul poate contribui concret la reducerea acestor erori: respectând instrucțiunile de pregătire, spunând dacă recoltarea a fost dificilă sau a durat mult și menționând medicamentele și suplimentele pe care le ia.

Suplimentele alimentare sunt percepute adesea ca neutre pentru analize, motiv pentru care nu sunt menționate. Biotina în doze mari este exemplul cel mai bine documentat al unei interferențe care poate duce la un diagnostic ratat: Agenția americană pentru alimente și medicamente a emis în 2017 un avertisment, după decesul unui pacient căruia o troponină fals scăzută i-a mascat un infarct.

Pentru medic, suspiciunea de eroare analitică se naște din discordanță: o valoare care contrazice restul tabloului clinic, care apare izolat într-o serie altfel stabilă, sau care este biologic implauzibilă. Verificarea precede interpretarea.

Când se suspectează o eroare analitică

Când o valoare contrazice complet restul analizelor, simptomele sau rezultatele anterioare.

Când rezultatul este biologic implauzibil pentru starea clinică a persoanei.

Când recoltarea a fost dificilă, prelungită sau repetată de mai multe ori.

Când persoana lua suplimente în doze mari, în special biotină, înaintea recoltării.

Când o singură analiză dintr-un panou este anormală, fără modificări corelate în celelalte.

Când o valoare extremă apare într-o metodă de imunotestare, unde efectul hook este posibil.

Factori care influențează probabilitatea unei erori analitice

Calitatea recoltării și experiența persoanei care o efectuează.

Timpul și condițiile de transport ale probei.

Respectarea instrucțiunilor de pregătire de către pacient.

Medicamentele și suplimentele administrate.

Tipul de metodă folosită — imunotestarea are vulnerabilități proprii.

Concentrația analitului, pentru că valorile extreme pot genera efect hook.

Imprecizia intrinsecă a metodei la valorile respective.

Procedurile de control al calității din laborator.

Întrebări frecvente

Ce este o eroare analitică?

Situația în care un test măsoară incorect ceea ce pretinde că măsoară. Valoarea raportată nu corespunde concentrației reale din probă, din cauza unei interferențe, a unei recoltări necorespunzătoare sau a unei probleme tehnice.

Unde apar cele mai multe erori de laborator?

Înainte de aparat. Într-un studiu pe 51.746 de analize, 61,9% dintre erorile confirmate au apărut în faza preanalitică, 15% în faza analitică și 23,1% în faza postanalitică.

Cum se deosebește de o eroare de interpretare?

O eroare analitică înseamnă că măsurătoarea e greșită. O eroare de interpretare înseamnă că măsurătoarea e corectă, dar concluzia trasă din ea nu. Prima se corectează prin repetare, a doua printr-un test care măsoară altceva.

Ce pot face eu ca pacient?

Respectați instrucțiunile de pregătire, spuneți dacă recoltarea a fost dificilă sau a durat mult și menționați toate medicamentele și suplimentele pe care le luați, inclusiv cele considerate neutre.

Chiar pot suplimentele să schimbe o analiză?

Da. Biotina în doze mari, promovată pentru păr, piele și unghii, poate conține de mii de ori necesarul zilnic și poate produce rezultate fals scăzute sau fals crescute la troponină și la testele tiroidiene.

Ce fac dacă o valoare pare greșită?

Nu o interpretați imediat. O valoare neașteptată, care contrazice restul tabloului clinic, merită întâi verificată. Repetarea corectă a recoltării, în condiții controlate, este adesea cea mai ieftină investigație suplimentară.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Că valoarea raportată nu corespunde realității Care este valoarea reală
Nevoia de verificare înaintea interpretării Că proba a fost cu siguranță greșită
O cauză corectabilă prin repetare O eroare de interpretare clinică
Vulnerabilitățile metodei folosite Că laboratorul lucrează prost
Importanța pregătirii și a momentului recoltării Că orice valoare neașteptată e o eroare

Greșeli frecvente de interpretare

Interpretarea imediată a unei valori discordante

Un rezultat care contrazice tot restul tabloului clinic nu este automat un semn de boală nouă. Înainte de explicații medicale complicate, are sens să verificăm dacă proba a fost recoltată, transportată și prelucrată corect.

Repetarea aceleiași metode când cauza este o interferență

Dacă semnalul a fost perturbat de o substanță din probă, a doua măsurătoare cu aceeași metodă reproduce aceeași eroare. Informația nouă vine din diluții succesive, din reactivi de blocare sau dintr-o metodă cu alt principiu.

Confundarea erorii analitice cu o sensibilitate slabă a testului

Cele două sunt independente. Un test cu sensibilitate excelentă, aplicat unei probe recoltate greșit, produce un rezultat greșit. Erorile analitice nu se corectează alegând un test mai performant.

Când e nevoie de evaluare medicală

O valoare de laborator mult în afara intervalului așteptat, fără explicație clinică, se discută cu medicul, nu se repetă pe cont propriu într-un alt laborator.

Întreruperea unui supliment înaintea testării se face la recomandarea medicului, care știe ce metodă folosește laboratorul respectiv.

De ce contează

Imaginea populară a erorii de laborator este cea a unui aparat defect sau a unei probe încurcate — un eveniment rar, dramatic și imposibil de prevenit de către pacient. Datele arată aproape contrariul. Majoritatea erorilor se produc înainte ca proba să ajungă în aparat, în pași banali și controlabili: cât de strâns a fost garoul, cât a stat proba, dacă persoana a mâncat, ce suplimente ia. Este o veste bună, pentru că mută o parte din soluție exact acolo unde pacientul are influență.

Concluzie

O eroare analitică apare când testul măsoară incorect, iar valoarea raportată nu corespunde concentrației reale. Majoritatea erorilor de laborator nu se produc în aparat: într-un studiu pe peste 51.000 de analize, aproape 62% au apărut în faza preanalitică, prin hemoliză, garou menținut prea mult, întârzieri de prelucrare sau nerespectarea pregătirii. Imunotestarea are vulnerabilități proprii — interferența biotinei, anticorpii heterofili, efectul hook — care pot inversa complet un rezultat. Soluția este repetarea corectă sau o metodă cu alt principiu de măsurare, niciodată interpretarea imediată a unei valori discordante.

Referințe

Carraro P, Plebani M. Errors in a stat laboratory: types and frequencies 10 years later. Clinical Chemistry. 2007;53(7):1338–1342. doi:10.1373/clinchem.2007.088344

Susține distribuția erorilor pe cele trei faze: 160 de erori confirmate la 51.746 de analize, cu 61,9% preanalitice, 15% analitice și 23,1% postanalitice.

Tate J, Ward G. Interferences in immunoassay. Clinical Biochemist Reviews. 2004;25(2):105–120.

Susține descrierea interferențelor prin anticorpi heterofili, a efectului hook și a metodelor de verificare prin diluții și reactivi de blocare.

US Food and Drug Administration. The FDA Warns that Biotin May Interfere with Lab Tests: FDA Safety Communication. 2017, actualizare 2019.

Susține avertismentul privind interferența biotinei cu testele de troponină și cazul care a dus la emiterea lui.

Simundic AM, Bölenius K, Cadamuro J, et al. Joint EFLM-COLABIOCLI Recommendation for venous blood sampling. Clin Chem Lab Med. 2018;56(12):2015–2038. doi:10.1515/cclm-2018-0602

Susține efectele garoului menținut prelungit, ale hemolizei și ale condițiilor de recoltare asupra valorilor raportate.

Termeni corelați

Eroare de interpretare, Fază preanalitică, Interferența biotinei, Anticorpi heterofili, Efect hook

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00