Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Bullying

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Comportament agresiv repetat, intenționat, într-o relație cu dezechilibru de putere între agresor și victimă.

Bullyingul este un comportament agresiv repetat și intenționat, desfășurat într-o relație caracterizată printr-un dezechilibru de putere între agresor și victimă. Cele trei elemente — repetare, intenție, dezechilibru de putere — îl deosebesc de un conflict obișnuit între egali.

Formele includ agresiunea fizică, cea verbală — porecle, batjocură, amenințări —, cea relațională, prin excludere din grup și răspândire de zvonuri, și cea online, numită cyberbullying. În România, Legea 221/2019 a introdus în legea educației naționale violența psihologică, numită bullying.

Pe scurt

Comportament agresiv repetat, intenționat, cu dezechilibru de putere.
Se deosebește de un conflict între egali prin aceste trei elemente.
Forme: fizică, verbală, relațională și online.
În România este reglementat prin Legea 221/2019.
Are consecințe documentate asupra sănătății mentale și fizice.

Ce face în formulă

Dezechilibrul de putere poate fi fizic, numeric, de statut social sau de acces la informație. Acest element explică de ce victima nu poate rezolva singură situația și de ce îndemnul „apără-te” nu funcționează: dacă ar fi existat un echilibru, nu ar fi fost bullying.

Repetarea este cea care produce efectele asupra sănătății. Un incident izolat este neplăcut; un comportament repetat zilnic, previzibil, modifică starea de bază a persoanei — cu hipervigilență, evitare și, în timp, consecințe asupra somnului, a apetitului și a performanței școlare.

Consecințe, legislație, ce funcționează

Consecințele asupra sănătății

Studiile longitudinale au documentat asocieri între expunerea la bullying în copilărie și, ulterior, anxietate, depresie, tulburări de somn, simptome somatice — dureri de cap, dureri abdominale — și scăderea performanței școlare. Riscul crește cu durata și cu intensitatea expunerii.

Asocierile privesc și ideația suicidară, atât la victime, cât și la agresori. Datele arată că efectele persistă dincolo de copilărie, inclusiv în viața adultă — argumentul cel mai puternic împotriva interpretării bullyingului ca o etapă inevitabilă.

Ce prevede legea în România

Legea 221/2019 a introdus în legea educației naționale violența psihologică, numită bullying, iar normele metodologice de aplicare au fost aprobate prin ordin al ministrului educației în 2020. Intră aici batjocura repetată, poreclele, excluderea din grup și umilirea online.

Fiecare școală trebuie să aibă un grup de acțiune antibullying, din care fac parte directorul, consilierul școlar, câțiva profesori, cel puțin doi elevi și un părinte. Un profesor care observă bullying trebuie să anunțe dirigintele sau grupul, iar școala trebuie să aibă un plan pentru astfel de situații.

Consecința practică pentru un elev care cere ajutor: nu solicită o favoare, folosește un drept pe care îl are. Această informație schimbă frecvent decizia de a vorbi.

De ce „pârâcios” este o etichetă utilă agresorului

A pârî înseamnă a semnala o greșeală mică pentru a obține un avantaj. A cere ajutor când ești hărțuit repetat este altceva: este protejarea propriei siguranțe.

Eticheta de pârâcios este folosită frecvent de cei care au interesul ca bullyingul să continue fără martori. Legea cere școlii să intervină tocmai pentru că un copil nu ar trebui să facă singur față unei hărțuiri repetate.

Ce funcționează și ce nu

Programele cu eficacitate demonstrată sunt cele care implică întreaga școală — reguli clare, formarea personalului, supraveghere în zonele de risc, implicarea părinților — nu intervențiile punctuale asupra elevilor implicați. Efectele sunt reale, dar moderate.

Nu funcționează medierea între victimă și agresor ca metodă de primă linie, pentru că presupune un echilibru care nu există. Nici îndemnul către victimă să își schimbe comportamentul: responsabilitatea aparține agresorului și instituției.

Ce se știe despre siguranță

Un copil sau un adolescent care este hărțuit repetat are nevoie de sprijinul unui adult. Primul pas este să spună unui părinte, dirigintelui, consilierului școlar sau unui profesor de încredere.

În România, Telefonul Copilului funcționează la 116 111, cu apel gratuit, pentru copii și adolescenți care trec prin situații dificile, inclusiv bullying.

Dacă există amenințări cu violența sau un pericol imediat, se sună la 112.

Modificările de comportament — retragerea, refuzul de a merge la școală, tulburările de somn, scăderea performanței — merită discutate. Dacă persistă, este nevoie de sprijin specializat.

Cine ar trebui să fie atent

Îndemnul „apără-te singur” nu funcționează: dezechilibrul de putere este chiar elementul care definește bullyingul.

Medierea între victimă și agresor nu este o metodă de primă linie, pentru că presupune un echilibru inexistent.

Un elev care cere ajutor nu solicită o favoare, ci folosește un drept prevăzut de lege.

Efectele documentate persistă dincolo de copilărie — nu este o etapă inevitabilă.

Întrebări frecvente

Ce este bullyingul?

Un comportament agresiv repetat și intenționat, într-o relație cu dezechilibru de putere între agresor și victimă. Cele trei elemente îl definesc.

Prin ce diferă de un conflict obișnuit?

Printr-un conflict între egali nu există dezechilibru de putere, iar comportamentul nu este repetat și intenționat. Toate trei trebuie prezente.

Ce consecințe are asupra sănătății?

Anxietate, depresie, tulburări de somn, simptome somatice, scăderea performanței școlare și risc crescut de ideație suicidară. Efectele persistă în viața adultă.

Ce prevede legea în România?

Legea 221/2019 a introdus violența psihologică în legea educației. Fiecare școală trebuie să aibă un grup de acțiune antibullying și un plan pentru astfel de situații.

Este „pârâcios” cine cere ajutor?

Nu. A pârî înseamnă a semnala o greșeală mică pentru un avantaj. A cere ajutor când ești hărțuit repetat este protejarea propriei siguranțe.

Ce intervenții funcționează?

Programele care implică întreaga școală — reguli clare, formarea personalului, supraveghere, implicarea părinților. Efectele sunt reale, dar moderate.

Confuzii frecvente

„Trebuie să învețe să se apere singur”

Dezechilibrul de putere este chiar elementul care definește bullyingul. Dacă ar fi existat un echilibru, nu ar fi fost bullying.

„Sunt doar glume de copii, trece”

Studiile longitudinale documentează consecințe care persistă în viața adultă. Repetarea, nu intensitatea unui incident, produce efectele.

„Cel mai bine e să stea de vorbă și să se împace”

Medierea presupune un echilibru care nu există. Responsabilitatea aparține agresorului și instituției, nu victimei.

Concluzie

Bullyingul se definește prin trei elemente simultane — repetare, intenție, dezechilibru de putere — iar al treilea explică de ce îndemnurile către victimă nu funcționează.

În România, școala are obligația legală de a interveni. Pentru un elev, informația utilă este că a cere ajutor nu înseamnă a pârî: înseamnă a folosi un drept.

Referințe

Olweus D. „School bullying: development and some important challenges.” Annual Review of Clinical Psychology, 2013;9:751–780.

Susține definirea bullyingului prin repetare, intenție și dezechilibru de putere și descrierea formelor de manifestare.

Parlamentul României. Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică – bullying; Normele metodologice aprobate prin OME nr. 4343/2020.

Susține definirea legală a bullyingului în România, obligația fiecărei școli de a avea un grup de acțiune antibullying și componența acestuia.

Moore SE, Norman RE, Suetani S, Thomas HJ, Sly PD, Scott JG. „Consequences of bullying victimization in childhood and adolescence: a systematic review and meta-analysis.” World Journal of Psychiatry, 2017;7(1):60–76.

Susține asocierile documentate cu anxietatea, depresia, simptomele somatice și ideația suicidară, inclusiv persistența lor.

Gaffney H, Ttofi MM, Farrington DP. „Evaluating the effectiveness of school-bullying prevention programs: an updated meta-analysis.” Aggression and Violent Behavior, 2019;45:111–133.

Susține eficacitatea moderată a programelor care implică întreaga școală și limitele intervențiilor punctuale.

Termeni corelați

Cyberbullying, Pubertate, Mutație vocală, Ceață mentală, Terapie vocală

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00