Deficit de G6PD

(categorie: Boli rare)

Deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază este cel mai frecvent defect enzimatic eritrocitar din lume, afectând câteva sute de milioane de persoane. Enzima lipsă protejează eritrocitul de stresul oxidativ, iar fără ea celula se distruge în fața unui declanșator oxidant.

Nu trebuie confundat cu deficitul de glucozo-6-fosfatază, o boală complet diferită — glicogenoza de tip I, sau boala von Gierke.

Cum funcționează

Eritrocitul nu are mitocondrii și nu poate regenera glutationul redus decât pe calea pentozelor fosfat, a cărei primă enzimă este glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. Glutationul redus este singura apărare a celulei împotriva peroxizilor.

În absența enzimei, un stres oxidant depășește rapid această apărare. Hemoglobina se oxidează, precipită în interiorul celulei sub formă de corpi Heinz, membrana este lezată, iar celula se distruge — hemoliză acută, declanșată și autolimitată.

Declanșatorii clasici

Medicamente

Dapsona, unele antimalarice, sulfonamidele, nitrofurantoina. Lista variază după severitatea variantei enzimatice, iar sursele de referință actualizate sunt consultate înaintea prescrierii.

Boabele de bob

Consumul de Vicia faba produce crize severe la unele variante — de unde numele favism, folosit mai ales în bazinul mediteranean.

Infecțiile

Declanșatorul cel mai frecvent în practică, adesea trecut cu vederea, pentru că hemoliza apare în contextul unei boli acute care explică deja starea generală.

Relevanță clinică

Boala este legată de cromozomul X, deci afectează predominant bărbații, iar femeile purtătoare pot avea forme ușoare, în funcție de inactivarea aleatorie a cromozomului X. Distribuția geografică se suprapune cu zonele în care malaria a fost endemică — deficitul oferă o protecție relativă împotriva parazitului.

La nou-născut, deficitul este o cauză importantă de icter neonatal prelungit sau sever, motiv pentru care face parte din screeningul neonatal în unele țări.

Cum se diagnostichează

Prin dozarea activității enzimatice, dar nu în timpul unei crize: hemoliza distruge preferențial celulele cu enzimă scăzută, iar reticulocitele tinere rămase au activitate mai mare, ceea ce poate produce un rezultat fals normal. Testarea se face la distanță de episodul acut, de obicei după câteva săptămâni.

Factori care influențează severitatea crizelor

Varianta enzimatică moștenită, care determină activitatea reziduală.

Natura și doza declanșatorului oxidant.

Prezența unei infecții concomitente.

Vârsta — nou-născuții sunt mai vulnerabili.

Sexul și, la femei, proporția de celule care exprimă cromozomul X afectat.

De ce contează

Deficitul de G6PD este unul dintre cele mai bune exemple de boală genetică menținută de un avantaj selectiv. Frecvența lui ridicată în Africa, în bazinul mediteranean și în Asia de Sud-Est nu este o coincidență: aceleași regiuni în care malaria a fost endemică. Un defect enzimatic care face eritrocitul vulnerabil la oxidanți îl face, în același timp, un mediu mai puțin ospitalier pentru parazit.

Concluzie

Deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază lasă eritrocitul fără apărare împotriva stresului oxidativ, producând hemoliză acută declanșată de medicamente, de boabe de bob sau de infecții. Este legat de cromozomul X și frecvent în zonele cu malarie endemică. Dozarea enzimei se face la distanță de criză, pentru a evita un rezultat fals normal.