Demență vasculară

(categorie: neurologie, geriatrie)

Demența vasculară este declinul cognitiv produs de afectarea circulației cerebrale — infarcte, hemoragii sau boală cronică a vaselor mici. Este a doua cauză de demență după boala Alzheimer.

Este și forma cu legătura cea mai consecventă cu istoricul de hipertensiune în sarcină.

Cum funcționează

Mecanismul poate fi acut sau cronic. Un accident vascular într-o regiune critică produce declin brusc; acumularea de leziuni mici produce un declin progresiv, adesea în trepte.

Boala vaselor mici afectează în special substanța albă, unde arteriolele au puține căi alternative de aport. Rezultatul este încetinirea transmiterii între regiunile creierului.

Profilul cognitiv diferă de cel din boala Alzheimer. Predomină încetinirea vitezei de procesare, dificultățile de atenție și de planificare, în timp ce memoria recentă este relativ mai bine păstrată la început.

Formele mixte sunt frecvente, mai ales la vârste înaintate. Leziunile vasculare coexistă cu modificările caracteristice bolii Alzheimer și se potențează reciproc.

Cum se deosebește de Alzheimer

Mecanism

Leziuni ale vaselor cerebrale, infarcte, boala substanței albe.

Debut

Adesea în trepte, după evenimente vasculare, nu lent progresiv.

Profil cognitiv

Încetinire, dificultăți de atenție și planificare; memoria recentă relativ păstrată inițial.

Legătura cu tensiunea

Directă și centrală, spre deosebire de cea indirectă din Alzheimer.

Relevanță clinică

Aproape toate studiile despre hipertensiunea în sarcină găsesc aceeași ierarhie: legătura cu demența vasculară este mai puternică și mai consecventă decât cea cu boala Alzheimer.

O cohortă națională daneză a găsit un risc de aproximativ trei ori mai mare de demență vasculară după preeclampsie. O metaanaliză a raportat un risc de aproape două ori mai mare.

Tiparul are sens biologic. Preeclampsia lezează vasele, iar demența vasculară este boala vaselor cerebrale; legătura cu Alzheimer apare mai slabă și devine vizibilă mai ales după șaizeci și cinci de ani.

Consecința cea mai utilă este că prevenția este aceeași cu cea cardiovasculară. Controlul tensiunii, al glicemiei și al lipidelor, activitatea fizică și renunțarea la fumat reduc riscul.

Raportul din 2024 al Comisiei Lancet pentru prevenția demenței a identificat paisprezece factori de risc modificabili, printre care hipertensiunea de la vârsta mijlocie, cu o țintă a tensiunii sistolice de 130 mmHg.

Ce se poate face

Controlul tensiunii arteriale, cu țintă stabilită de medic.

Evaluarea și controlul glicemiei și al lipidelor.

Activitate fizică regulată.

Renunțarea la fumat.

Evaluare neurologică la apariția unor simptome cognitive noi.

Factori care influențează riscul de demență vasculară

Hipertensiunea arterială, în special de la vârsta mijlocie.

Accidentele vasculare cerebrale.

Diabetul.

Fibrilația atrială.

Fumatul.

Istoricul de hipertensiune în sarcină.

Apneea în somn.

De ce contează

Demența vasculară este forma pentru care prevenția funcționează cel mai bine — pentru că este exact aceeași cu prevenția cardiovasculară, pe care o știm de decenii.

Pe Healthwise, apare în explicarea demenței, a riscului cardiovascular și a consecințelor hipertensiunii în sarcină.

Concluzie

Demența vasculară este declinul cognitiv produs de afectarea circulației cerebrale, cu debut adesea în trepte și predominanța încetinirii cognitive.

Ce trebuie reținut: este forma cu legătura cea mai consecventă cu hipertensiunea în sarcină, iar prevenția ei coincide cu cea cardiovasculară — controlul tensiunii, al glicemiei și al lipidelor.