DIAAS (Digestible Indispensable Amino Acid Score)

(nutriție clinică, biochimie, știința alimentelor)

DIAAS (Digestible Indispensable Amino Acid Score) este un sistem de evaluare a calității proteice a alimentelor, recomandat de FAO (Food and Agriculture Organization) din 2013 ca înlocuitor superior al PDCAAS (Protein Digestibility Corrected Amino Acid Score). Spre deosebire de PDCAAS, care utilizează digestibilitatea fecală aparentă a proteinei totale ca proxy al absorbției, DIAAS utilizează digestibilitatea ileală reală a fiecărui aminoacid indispensabil individual — o măsurătoare mai precisă a cantității de aminoacid efectiv absorbit și disponibil pentru utilizare metabolică, nu doar trecut prin tractul digestiv. DIAAS mai mare sau egal cu 1,0 indică o proteină de calitate înaltă care satisface sau depășește necesarul de referință pentru toți aminoacizii indispensabili.

Calculul și interpretarea

•  Formula DIAAS — DIAAS = (mg aminoacid indispensabil digestibil/g proteina testata) / (mg aminoacid indispensabil de referinta/g proteina de referinta); calculat pentru fiecare aminoacid indispensabil separat; DIAAS final al proteinei = valoarea celui mai mic DIAAS individual (aminoacidul limitant); dacă DIAAS > 1,0 pentru toți aminoacizii, proteina este considerată completă și de calitate înaltă

•  Digestibilitatea ileală vs. fecală — PDCAAS utilizează digestibilitatea fecală aparentă: diferența dintre azotul ingerat și azotul fecal, care supraestimează absorbția deoarece include azotul secretat de microbiota colonică și din secreții endogene; DIAAS utilizează digestibilitatea ileală reală (sau standardizată): măsurarea aminoacizilor neabsorbiți la nivelul ileonului terminal, înainte de fermentarea colonică, mai fidelă absorbției reale a aminoacizilor disponibili pentru sinteza proteică

•  Valori DIAAS pentru surse comune — ouă întregi: DIAAS ~1,13 (proteina de referință, completă); lapte integral: DIAAS ~1,18; carne de vită slabă: DIAAS ~1,11; zer (whey): DIAAS ~1,25 (cel mai mare din sursele studiate); soia izolat: DIAAS ~0,98 (aproape completă); linte gătită: DIAAS ~0,60 (limitată de metionina și treonina); grâu: DIAAS ~0,45 (limitată de lizina și treonina); orez alb: DIAAS ~0,59 (limitată de lizina)

•  Aminoacizii limitanți în surse vegetale — treonina și metionina sunt aminoacizii cu DIAAS cel mai scăzut în leguminoase; lizina este aminoacidul limitant în cereale; combinarea leguminoase + cereale produce un profil complementar (leguminoasele aduc lizina care lipseste din cereale; cerealele aduc metionina care lipseste din leguminoase); treonina se îmbunătățește mai puțin prin combinare decat lizina

•  DIAAS și factorii anti-nutritivi — fitații, inhibitorii de tripsina și lectinele din leguminoase crude reduc digestibilitatea aminoacizilor; fierberea prelungita și înmuierea inactivează inhibitorii de tripsina și reduc fitații; fermentarea (tempeh, miso) îmbunătățeste suplimentar digestibilitatea; DIAAS măsurat pe alimentul gătit corect este mai relevant decât cel al ingredientului brut

Contexte clinice relevante

•  DIAAS în evaluarea dietelor vegetariene — DIAAS permite identificarea aminoacizilor deficitari în diete plant-based; planificarea combinărilor de surse proteice vegetale pentru a atinge DIAAS >1,0 la nivel de masă sau zi; relevantă pentru nutriționiști clinicieni care consiliaza vegani și vegetarieni

•  DIAAS în nutriția sportivă — sursa de proteina post-exercitiu cu DIAAS mai mare (zer vs. soia vs. mazăre) influențează MPS (sinteza proteica musculara) per gram de proteina; proteina din mazăre izolat (DIAAS ~0,82) produce MPS comparabila cu zerul la doze echivalente mai mari, dar nu la aceeași doză

•  DIAAS în nutriția pediatrică și geriatrică — formulele de lapte pentru sugari sunt evaluate prin DIAAS față de laptele matern ca referință; la vârstnici cu rezistenta anabolică, proteinele cu DIAAS ridicat și conținut crescut de leucina sunt preferate pentru stimularea MPS la doze mai mici

DIAAS a înlocuit teoretic PDCAAS din 2013, dar PDCAAS rămâne utilizat pe etichetele produselor și în studiile mai vechi din cauza simplității sale. înțelegerea DIAAS nu necesită calculatoare complexe în practica clinică — mesajul operațional este simplu: proteinele animale complete au DIAAS aproape de sau peste 1,0; proteinele vegetale individuale au frecvent DIAAS sub 1,0; combinarea surselor vegetale complementare este mai eficace decât orice sursă vegetală izolată pentru a atinge calitatea proteică a surselor animale.