Food Naturalness Index (FNI)

34 « Back to Glossary Index

(știința alimentației, psihologie alimentară, politici de etichetare)

Food Naturalness Index (FNI) este un sistem de cuantificare a gradului de naturalitate a alimentelor, propus de Luis Sanchez-Siles și colaboratorii săi (Nestlé Institute of Health Sciences și Universitat Rovira i Virgili) în 2019, publicat în Trends in Food Science and Technology. FNI încearcă să operaționalizeze conceptul de naturalitate — perceput de consumatori ca o proprietate pozitivă importantă, dar definit imprecis atât în literatura științifică cât și în reglementările alimentare — printr-un indice numeric calculat pe baza mai multor dimensiuni: practicile agricole și de creștere a animalelor, procesarea aplicată produsului, ingredientele utilizate și utilizarea aditivilor. Nu este un sistem reglementar sau adoptat oficial, ci o propunere academică de standardizare a unui concept utilizat neuniform.

Structura FNI și dimensiunile evaluate

•  Dimensiunea agricolă — evaluează practicile de producție a materiei prime: agricultura ecologică (biologică) primește scoruri mai mari; agricultura convențională cu utilizare de pesticide și îngrășăminte sintetice primește scoruri mai mici; creșterea animalelor pe pășune vs. în sistem intensiv; utilizarea antibioticelor și hormonilor de creștere (reducere scor); practicile de irigare și gestionarea apei

•  Dimensiunea procesării — evaluează intervențiile tehnologice aplicate produsului: alimente neprocesate sau minim procesate (spălare, tăiere, congelare) primesc scoruri înalte; pasteurizare, sterilizare, uscare: scor moderat; extracție și rafinare: scor mai scăzut; procesare chimică avansată (hidrogenare, hidrolizare, extracție cu solvenți): scor scăzut; clasificarea pe această dimensiune se suprapune parțial cu NOVA, dar FNI adaugă și dimensiunile agricole și de ingrediente

•  Dimensiunea ingredientelor — evaluează complexitatea listei de ingrediente: produse cu un singur ingredient sau puține ingrediente naturale primesc scoruri mari; prezența aditivilor, aromelor artificiale, coloranților și altor substanțe industriale reduce scorul; distincție între ingrediente naturale (uleiuri, sare, zahăr, oțet) și ingrediente industriale create prin procedee avansate

•  Percepția consumatorilor vs. realitatea biologică — psihologul Paul Rozin a documentat extensiv că consumatorii echivalează naturalitatea cu sănătatea, siguranța și chiar gustul mai bun (bias al halo-ului natural); FNI încearcă să cuantifice naturalitatea ca proprietate percepută de consumatori, nu neapărat ca proprietate biologică sau nutrițională; aceasta creează o tensiune: un produs poate fi natural conform FNI și nutrițional inadecvat (mierea crudă este naturală dar bogată în zaharuri simple), sau procesat conform FNI și benefic nutrițional (iaurtul pasteurizat cu culturi active)

•  Relația cu NOVA — FNI preia unele criterii din NOVA (numărul și tipul ingredientelor, utilizarea aditivilor) și adaugă dimensiunile agricole absente din NOVA; criticii FNI — ca și ai NOVA — observă că criteriile de clasificare reflectă percepțiile consumatorilor și preferințele culturale despre naturalitate, nu parametrii tehnici obiectivi ai procesării sau efectele biologice documentate asupra sănătății; IUFoST a propus sisteme alternative bazate pe impactul procesării asupra valorii nutriționale, independent de naturalitate ca construct

Contexte relevante

•  Etichetarea naturalității — nu există o definiție reglementară armonizată a termenului natural în UE sau în SUA pentru produsele alimentare; FDA SUA a deschis o consultare publică privind utilizarea termenului natural pe etichete în 2015, fără a produce o definiție oficială; Comisia Europeană nu reglementează termenul natural ca mențiune nutrițională în sensul Regulamentului 1924/2006; absența definiției juridice permite utilizarea liberă a termenului natural pe ambalaje, cu valoare informativă incertă pentru consumatori

•  Naturalitatea și comportamentul de cumpărare — studii de marketing arată că mențiunile naturale sau ecologice pe ambalaj cresc intenția de cumpărare și percepția valorii produsului la consumatori, independent de compoziția nutrițională reală; efect de halo: un produs etichetat natural este perceput ca mai sănătos, mai puțin caloric și mai gustos, chiar în absența diferențelor reale față de versiunea convențională; FNI încearcă să ofere o bază mai obiectivă acestei percepții

•  Naturalitate vs. sustenabilitate — naturalitatea și sustenabilitatea ecologică sunt frecvent echivalate de consumatori, dar nu sunt sinonime; un produs ecologic certificat poate avea o amprentă de carbon mai mare dacă este transportat de la distanță mare; un produs convențional local poate fi mai sustenabil decât varianta ecologică importată; FNI nu include dimensiunea sustenabilității ecologice, limitând perspectiva la naturalitate în sens de intervenție umană minimă

FNI este un instrument academic de standardizare a unui concept — naturalitatea — care are valoare psihologică și culturală importantă pentru consumatori, dar o bază biologică ambiguă. nu există o corelație directă între naturalitate și beneficiu pentru sănătate: arsenic, botulina și mulți alergeni sunt naturali; pasteurizarea și fermentarea sunt procese industriale cu efecte benefice clare. valoarea FNI este mai mult ca instrument de cercetare și comunicare despre percepțiile consumatorilor decât ca ghid practic de alimentație sănătoasă. pentru decizii nutriționale clinice, profilul de nutrienți al unui aliment și efectele sale biologice documentate sunt mai relevante decât gradul său de naturalitate.

« Back to Glossary Index