Orientină

by Mihaela Marinescu
« Back to Glossary Index

Fitochimie | Flavone | Compuși bioactivi

Orientina este o C-glicozil flavonă, derivat glicozilat al luteolinei, prezentă în busuioc, passiflora, bambus, hrișcă și în ceaiul de rooibos. Particularitatea structurală este legătura carbon-carbon dintre zahăr și schelet, spre deosebire de legătura prin oxigen din majoritatea glicozidelor flavonoidice. Această legătură conferă rezistență la hidroliza enzimatică și acidă, ceea ce modifică semnificativ traseul metabolic al compusului.

Mecanismul biologic

  • Legătura C-glicozidică rezistă la hidroliza de către enzimele digestive și de către mediul acid gastric, spre deosebire de O-glicozidele care sunt scindate rapid
  • Rezistența la hidroliză înseamnă că o proporție mai mare ajunge intactă în colon, unde este metabolizată de bacterii specializate
  • Efectele cardioprotectoare documentate în modele animale includ reducerea leziunii de ischemie-reperfuzie și activitate antiaritmică
  • Prezintă activitate antiinflamatoare și antioxidantă comparabilă cu a luteolinei în teste de laborator

Contexte clinice relevante

  • Datele provin aproape exclusiv din studii preclinice, fără studii clinice controlate la om
  • Rooibosul și passiflora sunt sursele alimentare cele mai concentrate din alimentația obișnuită
  • Rezistența la hidroliză a C-glicozidelor este relevantă pentru înțelegerea variabilității metabolizării flavonoidelor între persoane
  • Nu există indicații terapeutice stabilite, iar utilizarea rămâne în domeniul consumului alimentar obișnuit
« Back to Glossary Index
-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00