Plângeri cognitive subiective

by Mihaela Marinescu
« Back to Glossary Index

Neurologie | Geriatrie | Terminologie clinică

Plângerile cognitive subiective descriu percepția personală a unei deteriorări a memoriei sau a altor funcții cognitive, în absența unei modificări detectabile la testarea neuropsihologică standard. Sunt frecvente după vârsta de 50 de ani și au fost mult timp considerate lipsite de semnificație. Cercetările recente arată însă că, la o parte dintre persoane, ele preced cu ani apariția tulburării cognitive ușoare, ceea ce le-a transformat într-un domeniu de interes pentru identificarea precoce a riscului.

Mecanismul biologic

  • Persoana percepe o schimbare față de propriul nivel anterior, diferență care poate să nu apară la teste calibrate pe norme populaționale
  • Rezerva cognitivă ridicată poate masca modificări incipiente la testare, în timp ce persoana însăși percepe efortul suplimentar necesar
  • O proporție dintre plângeri se explică prin depresie, anxietate, privare de somn sau medicație, nu prin proces neurodegenerativ
  • Prezența biomarkerilor de amiloid la o parte dintre aceste persoane susține ipoteza unui stadiu preclinic al bolii Alzheimer

Contexte clinice relevante

  • Constituie criteriul de includere în numeroase studii clinice, inclusiv în cele pentru suplimente cognitive, ceea ce definește populația la care rezultatele se aplică
  • Evaluarea inițială trebuie să excludă cauzele reversibile: depresia, hipotiroidismul, deficitul de B12, apneea de somn și medicația anticolinergică
  • Persistența plângerilor, îngrijorarea disproporționată și confirmarea de către un aparținător cresc probabilitatea unei semnificații clinice
  • Rezultatele unui studiu efectuat pe această populație nu se aplică adulților tineri sănătoși sau persoanelor cu demență instalată
« Back to Glossary Index
-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00