Reepitelizare

by Mihaela Marinescu
« Back to Glossary Index

Dermatologie | Vindecarea plăgilor | Biologie celulară

Reepitelizarea este procesul prin care keratinocitele migrează, proliferează și refac stratul epidermic peste o leziune cutanată, restabilind bariera dintre organism și mediu. Este etapa care determină închiderea vizibilă a unei plăgi și una dintre cele mai importante pentru prevenirea infecției. Viteza sa depinde critic de umiditatea locală, ceea ce constituie fundamentul științific al pansamentelor moderne care mențin plaga umedă, în contrast cu practica tradițională de a lăsa rana să se usuce.

Mecanismul biologic

  • Keratinocitele de la marginea plăgii își pierd aderența, își reorganizează citoscheletul și migrează peste patul lezional, într-un proces descris ca înaintare în foaie
  • Migrarea necesită un mediu umed: într-o crustă uscată, celulele trebuie să înainteze pe sub aceasta, ceea ce încetinește semnificativ procesul
  • Factorii de creștere eliberați local, între care EGF și KGF, stimulează proliferarea keratinocitelor din marginile plăgii și din anexele cutanate restante
  • După acoperirea completă, contactul dintre celule oprește migrarea prin inhibiție de contact și începe rediferențierea straturilor epidermice

Contexte clinice relevante

  • Menținerea unui mediu umed accelerează reepitelizarea cu până la 50% față de vindecarea sub crustă, principiu demonstrat de George Winter în 1962
  • Prezența anexelor cutanate restante, foliculi piloși și glande sudoripare, furnizează celule pentru reepitelizare și explică vindecarea mai rapidă a arsurilor superficiale
  • Reepitelizarea întârziată caracterizează plăgile cronice: ulcerele venoase, escarele și piciorul diabetic
  • Diabetul, malnutriția proteică, corticoterapia, fumatul și infecția locală compromit procesul prin mecanisme diferite
« Back to Glossary Index
-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00