Scorbut

37 « Back to Glossary Index

(medicină internă, nutriție clinică, medicină de urgență)

Scorbutul este boala carențiala produsă de deficitul sever și prelungit de vitamina C (acid ascorbic), caracterizată clinic prin manifestări care reflectă eșecul sintezei colagenului – în special al hidroxilarii prolinei și lizinei, procesul biochimic central dependent de acid ascorbic. Este una dintre primele boli cu cauza nutritionala bine stabilita, definita clinic cu sute de ani inainte de izolarea vitaminei C de Albert Szent-Gyorgyi (1928, Nobel 1937). Afecteaza predominant marinarii în expediții lungi fara acces la fructe proaspete (scorbut de marin), populatiile in zone de conflict sau foamete, persoanele cu diete extreme și, în forme subclinice, vârstnicii, fumătorii și persoanele cu malabsorbție. Tabloul clinic complet apare dupa 1-3 luni de aport zero de vitamina C.

Mecanismul biologic

•  Deficitul de vitamina C și prolil-4-hidroxilaza – vitamina C (acid ascorbic) menține fierul în starea feroasă (Fe2+) activă în centrul catalitic al prolil-4-hidroxilazei (P4H) și lizil-hidroxilazei; fără vitamina C, fierul este oxidat la Fe3+ -> P4H inactivă -> hidroxilarea prolinei și lizinei nu mai are loc; colagenul produs are prolina și lizina nemodificate -> triplu-helixul se denaturează la 37°C -> colagen funcțional absent -> eșecul tuturor structurilor conjunctive care depind de reînnoire continuă

•  Manifestarile clinice ale scorbutului – manifestarile precoce (2-3 luni deficit): oboseala, anorexie, iritabilitate, dureri ale membrelor inferioare (pericondrale), foliculita perifoliculara cu hemoragii (pete perifoliculare hemoragice); manifestarile clasice (> 3 luni): gingivita si singerare gingivala (gingiile nu mai au colagen structural adecvat), cdderea dintilor (distrugerea ligamentelor parodontale), purpura (hemoragii subcutanate la traumatisme minore din fragilitate vasculara), hemoragii intramusculare si in articulatii, vindecarea deficitara a plagilor, anemia (deficit de absorbtie a fierului non-hemic si efect direct al vitaminei C pe eritropoieza)

•  Scorbut infantil (boala Barlow) – la sugari si copii mici carora li se administreaza laptele de vaca pasteurizat exclusiv (fara fructe, legume sau formula imbogatita cu vitamina C) -> scorbut in 6-12 luni; manifestari specifice copilului: dureri intense ale membrelor (pozitia de broasca – copilul sta cu picioarele flexate pentru a evita durerea la miscare), edemul periostatal si hemoragii subperiostale, petele hemoragice perifoliculare, gingii sângerande dupa eruptia dintilor; radiologic: „semnul Trümmerfeld” (zona de calcificare anormala) si linii Fraenkel (benzi dense la epifize)

•  Diagnosticul – vitamina C plasmatica sub 0.2 mg/dL (11 μmol/L) cu tablou clinic compatibil; vitamina C leucocitara sub 7 μg/10^8 celule (mai sensibila decat plasmatica, reflecta mai bine depozitele tisulare); testul de saturatie: administrarea de 500mg vitamina C si masurarea excretiei urinare (sataratia terapeutica); context clinic: dieta lipsita de fructe si legume proaspete > 1-3 luni la orice persoana; raspuns dramatic la 250-500mg vitamina C/zi in cateva zile (diagnosticul terapeutic ex juvantibus)

•  Populatii cu risc actual – populatii cu acces limitat la fructe si legume proaspete (instabilitate alimentara, saracie extrema); fumatorii (nevoie de vitamina C cu 40% mai mare datorita stresului oxidativ crescut de fumat, necesita 125 mg/zi vs. 90 mg/zi recomandate adultilor nesimatori); varstnici cu diete monotone; persoanele fara domiciliu fix; pacientii psihiatrici cu comportament alimentar dezorganizat; persoanele cu tulburari de alimentatie; pacientii cu malabsorbtie intestinala (boala Crohn, rezectii intestinale)

Contexte clinice relevante

•  Scorbut subclinic si statusul de vitamina C – niveluri de vitamina C sub optim (0.2-0.5 mg/dL) fara tablou clinic complet sunt mai frecvente decat scorbutul manifest; asociate cu vindecare intarziata a plagilor, susceptibilitate crescuta la infectii, oboseala; in populatia romaneasca, studii din ultimul deceniu au identificat prevalente de deficit subclinic de vitamina C de 10-20% la varstnici si la grupuri defavorizate

•  Vitamina C si sinteza colagenului post-chirurgical – necesarul de vitamina C creste dupa interventii chirurgicale (sinteza crescuta de colagen pentru cicatrizare); protocoalele de nutritie perioperatorie includ vitamina C 200-500 mg/zi in primele 2 saptamani postoperator; in arsuri extinse, necesarul de vitamina C poate ajunge la 1-2 g/zi

•  Vitamina C si colagenul suplimentar – studii (Shaw et al., 2017) au aratat ca vitamina C + gelatina administrate impreuna inainte de exercitiu fizic duc la cresterea sintezei de colagen in tendoane; mecanismul: vitamina C activa P4H -> hidroxilarea crescuta a prolinei din peptidele de gelatina absorbite -> incorporare mai eficienta in colagenul neosintetizat; suplimentele de colagen fara vitamina C adecvata sunt, din punct de vedere molecular, mai putin eficace

scorbutul este lecția biologică cea mai clară despre dependența sintezei de colagen de vitamina C – o lecție cu consecințe practice directe pentru utilizarea suplimentelor de colagen. un pacient care consuma 10g de peptide de colagen hidrolizat pe zi dar are un status subclinic de vitamina C nu va produce colagen de calitate normala, indiferent de substratul disponibil. vitamina C nu este un add-on opțional la suplimentarea cu colagen – este co-factorul metabolic fără de care intreaga cale enzimatica a sintezei de colagen este compromisa. aceasta este probabil cea mai importanta informatie biologica omisa in marketingul suplimentelor de colagen.

« Back to Glossary Index