Agorafobie

26 « Back to Glossary Index

(psihiatrie, psihologie clinică, neurobiologie)

Agorafobia (din grecescul agora = piata publica + phobos = frica) este o tulburare de anxietate caracterizata prin frica marcata sau anxietate fata de doua sau mai multe situatii sau locuri din care iesirea ar fi dificila sau in care ajutorul nu ar fi disponibil in cazul aparitiei simptomelor de panica sau a altor simptome incapacitante. In DSM-5, agorafobia este un diagnostic independent de tulburarea de panica, desi co-apare frecvent cu aceasta. Simptomele se refera la frica fata de locuri sau situatii specifice, nu la spatii deschise in general asa cum sugereaza etimologia populara.

Mecanismul biologic

•  Relatia cu tulburarea de panica — in tulburarea de panica, evitarea progresiva a situatiilor in care au aparut atacuri sau in care ieşirea ar fi dificila produce agorafobia; mecanismul este conditionarea operanta: evitarea reduce anxietatea anticipatorie (recompensa negativa), ceea ce intareste comportamentul de evitare; in timp, lista situatiilor evitate se extinde prin generalizare

•  Situatiile temute in agorafobie — transportul in comun (metrou, autobuz, avion, tren); spatiile deschise (parcuri, piete, parcare); spatiile inchise si aglomerate (magazine, cinematografe, restaurante, lifturi); a sta la rand; a fi singur in afara casei; situatia comuna nu este spatiul deschis sau inchis in sine, ci imposibilitatea perceputa de a iesi rapid sau de a primi ajutor daca un atac se produce

•  Agorafobia fara tulburare de panica — DSM-5 recunoaste agorafobia independenta de tulburarea de panica; frica poate fi de alte simptome incapacitante (cadere, pierderea controlului vezical, voma) care ar fi jenante in public, nu neaparat de atacul de panica; poate aparea si in anxietatea de separare sau fara un declansator clar identificabil

•  Mecanismele neurobiologice — agorafobia implica amigdala hiperactivata la stimuli contextuali (locuri, situatii) mai mult decat la stimuli interni; sistemul de memorie spatiala (hipocamp) si de invatare contextuala este implicat in generalizarea fricii la contexte noi similare; corticotrofinele si sistemul noradrenergic contribuie la hipervigile nta la mediu

•  Severitatea si impactul — agorafobia usoara permite iesirea din casa cu insotitor; moderata restrictioneaza semnificativ activitatile (evitarea transportului, evitarea locurilor aglomerate); severa poate produce izolarea completa la domiciliu; calitatea vietii este afectata major; co-morbiditatile (depresie, abuz de substante) cresc proportional cu severitatea

Contexte clinice relevante

•  Prevalenta — 1.7-3.2% prevalenta pe viata in populatia generala (DSM-5); mai frecventa la femei (2:1); debut tipic la 20-30 ani; agorafobia severa (izolare la domiciliu) este rara dar debilitanta

•  Tratamentul — CBT cu expunere graduala in vivo (expunerea sistematica la situatiile temute, incepand cu cele mai putin anxiogene, in ierarhie) este tratamentul de prima linie; SSRI si SNRI sunt eficace ca adjuvante farmacologice; expunerea in realitate virtuala (VR) este o alternativa investigata pentru situatii greu de reprodus (zbor, conditii meteorologice extreme); telefonoterapia si terapia online permit accesul pacientilor cu agorafobie severa care nu pot parasi domiciliul

•  Agorafobia si COVID-19 — pandemia a produs o crestere documentata a simptomelor agorafobice in populatia generala, prin asocierea spatiilor publice cu pericol biologic; persoanele cu agorafobie pre-existenta au prezentat exacerbari; tranzitia post-pandemica (reintoarcerea la birouri, transport public, locuri aglomerate) a produs dificultati specifice care necesita abordare terapeutica adaptata

agorafobia nu este frica de spatii deschise sau de a iesi din casa, asa cum este frecvent gresit inteleasa. este frica de imposibilitatea de a scapa sau de a primi ajutor intr-o situatie de panica perceputa. aceasta distinctie conteaza terapeutic: expunerea vizeaza situatiile specifice temute (aglomeratia, transportul, statul la rand), nu spatiile deschise in general. si conteaza comunicativ: pacientii cu agorafobie se simt frecvent ca nu mai pot face nimic singuri. a numi corect mecanismul este deja o parte din tratament.

« Back to Glossary Index