Comportament de siguranță

66 « Back to Glossary Index

(psihologie clinică, terapie cognitiv-comportamentală, psihiatrie)

Comportamentul de siguranță (safety behavior) este orice acțiune pe care o persoana cu tulburare de anxietate o efectuează pentru a reduce anxietatea anticipatorie sau pentru a preveni un rezultat temut — dar fără a se expune complet la situatia temuta. Spre deosebire de evitarea totala (a nu merge deloc intr-un loc), comportamentele de siguranta permit prezenta in situatie, dar cu o modificare sau un „scut” care reduce experienta anxioasei. Sunt invizibile pentru observatori externi si adesea nerecunoscute de persoana insasi ca mentinand tulburarea. Conceptul a fost introdus sistematic de Paul Salkovskis in contextul modelului cognitiv al tulburarilor de anxietate si este acum recunoscut ca mecanism central de mentinere a multor tulburari anxioase.

Mecanismul biologic și psihologic

•  De ce comportamentele de siguranta mentin tulburarea — amigdala inregistreaza doua informatii dupa fiecare expunere la situatia temuta: absenta atacului SI prezenta comportamentului de siguranta; ea atribuie absenta atacului comportamentului (nu sigurantei intrinsece a situatiei); concluzia implicita: situatia era periculoasa, dar am evitat atacul prin comportamentul de siguranta; in urmatoarea expunere, omiterea comportamentului de siguranta va fi perceputa ca riscanta

•  Prevenirea extinctiei — extinctia (dezactivarea asocierii frică-stimul) necesita expunere repetata la stimul FARA consecinte negative SI fara comportamente care reduc anxietatea; comportamentul de siguranta previne extinctia prin doua mecanisme: reduce nivelul de anxietate in timpul expunerii (reducand semnalul de învatare) si atribuie absenta pericolului comportamentului (nu siguranta intrinseca a situatiei)

•  Exemple in tulburarea de panica — purtarea permanenta a anxioliticelor (chiar neluate niciodata); a fi insotit mereu, niciodata singur in locuri publice; statul mereu langa iesire (cinema, restaurant, avion); verificarea pulsului inainte sau in timpul situatiei temute; evitarea activitatii fizice din teama de cresterea pulsului; condusul exclusiv pe drumuri cunoscute; limitarea consumului de cafea, alcool sau mancare condimentata; purtarea de apa rece in poseta; telefonul tinut in mana in permanenta pentru a putea chema ajutor rapid

•  Comportamentele cognitive ca siguranta — nu doar actiunile fizice pot fi comportamente de siguranta; distragerea atentiei in timpul expunerii (ganduri despre altceva), repetarea mentala de formule linistitoare (nu o sa se intample nimic), planificarea cailor de evacuare mental, supresarea gandurilor anxioase — toate functioneaza ca comportamente de siguranta cognitive si previn extinctia

•  Identificarea comportamentelor de siguranta — test clinic: daca ai elimina comportamentul, anxietatea ar creste? Daca da, este un comportament de siguranta; discutia clinica detaliata despre ce face exact persoana in situatiile temute (nu doar daca merge acolo) dezvaluie comportamentele invizibile care mentin tulburarea

Contexte clinice relevante

•  CBT si eliminarea comportamentelor de siguranta — CBT structurat include identificarea sistematica a comportamentelor de siguranta si eliminarea lor treptata in cursul expunerii; expunerea fara eliminarea comportamentelor de siguranta are eficacitate redusa; un protocol de expunere complet adreseaza simultan situatia, comportamentele de siguranta din situatie si interpretarile catastrofice

•  Comportamentele de siguranta in alte tulburari — tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC): compulsiile sunt comportamente de siguranta care reduc anxietatea produsa de obsesii; fobia sociala: evitarea contactului vizual, pregatirea excesiva a conversatiei, vorbitul rapid pentru a termina repede interactiunea; tulburarea de anxietate generalizata: verificarea obsesiva, reasigurarea excesiva

•  Reasigurarea ca comportament de siguranta — solicitarea repetata de reasigurare de la medici, familie sau internet (cautarea simptomelor online, emergency googling) este un comportament de siguranta cu efect paradoxal: reduce anxietatea imediat, creste pragul de anxietate pe termen mediu si mentine tulburarea

comportamentele de siguranta sunt poate cea mai subevaluata componenta in gestionarea autonoma a anxietatii. manualele de autoajutor si sfaturile online se concentreaza pe tehnicile de reducere a anxietei acute (respiratie, grounding), ignorand frecvent ca aceste tehnici pot deveni ele insele comportamente de siguranta daca sunt folosite sistematic pentru a evita trairea completa a anxietatii. tehnica de respiratie care te ajuta sa tolerezi expunerea este terapeutica; aceeasi tehnica folosita pentru a preveni orice contact cu anxietatea mentine tulburarea.

« Back to Glossary Index