Hiposplenism

(categorie: imunologie clinică, hematologie)

Hiposplenismul este reducerea funcției splinei la o persoană care are încă organul. Riscul infecțios este similar cu cel al absenței chirurgicale, dar situația este mult mai puțin recunoscută.

Este relevant pentru că pacientul nu are un istoric evident de operație, iar riscul poate rămâne neidentificat până la o infecție severă.

Cum funcționează

Splina își pierde capacitatea de filtrare prin mai multe mecanisme: infiltrarea țesutului, infarcte repetate, congestie cronică sau atrofie în boli inflamatorii de durată.

Rezultatul funcțional este același ca după splenectomie: eliminarea bacteriilor încapsulate din sânge devine ineficientă, iar compartimentul de memorie față de antigene zaharidice se reduce.

Diferența majoră este vizibilitatea. Absența chirurgicală a splinei este documentată; hipofuncția unei spline prezente trece adesea neobservată, mai ales dacă boala de fond este în atenția altui specialist.

Unele semne indirecte apar pe frotiul de sânge periferic, prin prezența unor modificări eritrocitare care în mod normal ar fi eliminate de splină. Ele pot fi primul indiciu al hipofuncției.

Cauze frecvente

Boala celiacă

Formele de durată pot produce atrofie splenică funcțională.

Bolile inflamatorii intestinale

Evoluția prelungită se asociază uneori cu hipofuncție splenică.

Hemoglobinopatii

Infarctele splenice repetate distrug progresiv organul.

Radioterapia și bolile infiltrative

Iradierea zonei sau infiltrarea tisulară reduc funcția organului.

Relevanță clinică

Recunoașterea situației este pasul esențial. O persoană cu boală celiacă de durată, cu boală inflamatorie intestinală sau cu o hemoglobinopatie poate avea o splină nefuncțională fără să o știe.

Odată identificat, managementul este același ca după splenectomie: vaccinare completă antipneumococică, antimeningococică, anti-Haemophilus influenzae tip b și antigripală anuală.

Instruirea privind febra este la fel de importantă. Riscul de infecție fulminantă cu bacterie încapsulată există și aici, iar prezentarea promptă schimbă evoluția.

Diagnosticul funcțional se poate sprijini pe examinarea frotiului periferic și, în cazuri selectate, pe investigații imagistice specifice. Nu există un test simplu, de rutină, care să măsoare funcția splenică.

Pentru un cititor cu una dintre bolile de fond menționate, informația practică este să discute explicit acest aspect cu medicul curant. Vaccinările indicate nu sunt cele din schema obișnuită a adultului.

Ce se evaluează

Identificarea bolilor de fond care pot produce hipofuncție splenică.

Examinarea frotiului de sânge periferic.

Imagistică splenică, în cazuri selectate.

Verificarea și completarea schemei de vaccinare.

Instruirea privind conduita la febră.

Factori care influențează funcția splenică

Boala celiacă de lungă durată.

Bolile inflamatorii intestinale.

Hemoglobinopatiile cu infarcte splenice.

Radioterapia în zona splenică.

Bolile infiltrative și de depozitare.

Durata evoluției bolii de fond.

De ce contează

Hiposplenismul este riscul care nu apare în nicio anamneză chirurgicală: pacientul are splină, deci nimeni nu pune întrebarea. Legătura cu boala celiacă de durată este cea mai puțin cunoscută dintre toate.

Pe Healthwise, apare în explicarea rolului splinei, a complicațiilor bolii celiace și a vaccinărilor la adult.

Concluzie

Hiposplenismul este reducerea funcției splinei la o persoană care păstrează organul, cu risc infecțios similar celui de după splenectomie.

Ce trebuie reținut: apare în boala celiacă de durată, în bolile inflamatorii intestinale și în hemoglobinopatii, iar odată identificat impune aceleași vaccinări și aceeași conduită la febră ca absența splinei.