Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Număr necesar pentru a dăuna

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Numărul necesar pentru a dăuna, abreviat NNH din engleză number needed to harm, arată câte persoane trebuie să primească un tratament, pe o durată determinată, pentru ca una dintre ele să sufere un efect advers suplimentar pe care altfel nu l-ar fi avut.

Se calculează identic cu perechea lui: împărțind 1 la creșterea absolută a riscului de efect advers, exprimată ca fracție. O creștere de 0,9 puncte procentuale corespunde unui număr de aproximativ 110.

Spre deosebire de numărul necesar de tratat, unde o valoare mică este favorabilă, aici o valoare mică este nefavorabilă: înseamnă că efectul advers apare la mai puține persoane tratate.

Pe scurt

Arată câte persoane tratate corespund unui efect advers suplimentar.
Se calculează împărțind 1 la creșterea absolută a riscului.
O valoare mică este nefavorabilă, spre deosebire de numărul necesar de tratat.
Se compară doar cu valori calculate pe aceeași durată.
Cifre apropiate nu înseamnă echilibru: gravitatea evenimentelor diferă.
Riscul de efecte adverse nu scade odată cu riscul de bază al bolii.
În ASCEND, valorile au fost de aproximativ 90 pentru beneficiu și 110 pentru hemoragie majoră.

Cum funcționează

Dacă într-un studiu 1,5% dintre persoanele tratate au avut o hemoragie majoră și 0,6% dintre cele netratate, creșterea absolută este de 0,9 puncte procentuale, adică 0,009 ca fracție. Împărțind 1 la 0,009 rezultă aproximativ 111: la circa 110 persoane tratate, una are o hemoragie pe care altfel nu ar fi avut-o.

Aritmetica este identică cu cea a beneficiului, dar semnificația practică diferă într-un punct esențial. Riscul de efect advers depinde de caracteristicile persoanei — vârstă, funcție renală, antecedente digestive — și nu scade odată cu riscul bolii pe care tratamentul o previne.

Consecința este că, în populațiile cu risc mic de boală, beneficiul scade, iar riscul rămâne aproape neschimbat. Cele două numere se apropie, apoi se inversează. Acesta este mecanismul prin care o intervenție utilă într-o populație devine inutilă sau dăunătoare în alta.

Cum se compară cu beneficiul

Compararea directă și limitele ei

Punerea alături a celor două numere este primul pas al evaluării. În ASCEND, la persoanele cu diabet, au rezultat aproximativ 90 de persoane tratate pentru un eveniment vascular grav evitat și aproximativ 110 pentru o hemoragie majoră suplimentară.

Cifrele sunt apropiate, iar primul reflex este să le considerăm aproape echivalente. Comparația aritmetică este însă incompletă: ea tratează un infarct evitat și o hemoragie provocată ca pe evenimente de aceeași greutate, ceea ce nu sunt.

Problema gravității

Unele evenimente sunt fatale, altele nu. O hemoragie digestivă tratată endoscopic și o hemoragie intracraniană sunt amândouă „hemoragii majore” în definițiile din studii, dar consecințele lor diferă complet.

Din acest motiv, bilanțul riguros cere nu doar numărarea evenimentelor, ci și ponderarea lor după gravitate și după consecințele pe termen lung. Niciun indicator simplu nu face acest lucru automat.

Variabilitatea individuală a riscului

Numărul necesar pentru a dăuna calculat pe o populație ascunde o distribuție. Persoanele cu antecedente de ulcer, cele care iau simultan anticoagulante sau antiinflamatoare, cele cu funcție renală redusă au un risc individual mult mai mare decât media.

Identificarea acestor persoane schimbă decizia mai mult decât rafinarea estimării beneficiului, fiindcă factorii de risc hemoragic sunt adesea mai ușor de identificat decât cei care prezic cine va beneficia.

Beneficiu și risc, pe aceeași scală

Studiu Persoane tratate pentru un eveniment evitat Persoane tratate pentru o hemoragie majoră suplimentară Durată
ASCEND aproximativ 90 aproximativ 110 aproximativ 7 ani
Metaanaliza JAMA 2019 aproximativ 265 aproximativ 210 durata studiilor incluse
ASPREE nu se poate calcula credibil risc estimabil, beneficiu nedemonstrat aproximativ 4,7 ani

În metaanaliza din JAMA, valoarea pentru hemoragii a fost mai mică decât cea pentru beneficiu, ceea ce înseamnă că hemoragiile suplimentare au apărut la mai puține persoane tratate decât evenimentele evitate.

Comparațiile sunt valabile doar în interiorul fiecărui rând. Între studii, populațiile, duratele și definițiile obiectivelor diferă.

Relevanță clinică

Indicatorul este cel care lipsește cel mai des din comunicarea publică a rezultatelor. Un titlu care anunță beneficiul unui tratament rareori menționează câte persoane trebuie tratate pentru un efect advers suplimentar, deși cifra este disponibilă în aceleași studii.

În prevenția primară cu aspirină, această omisiune a avut consecințe practice de durată. Beneficiul a fost comunicat insistent decenii la rând, iar riscul hemoragic a fost tratat ca un detaliu de siguranță, nu ca o componentă egală a bilanțului.

Calcularea ambelor numere pe aceeași durată și prezentarea lor împreună este singura formă care permite o decizie informată. Ea nu rezolvă problema gravității diferite a evenimentelor, dar face vizibil faptul că există două talere, nu unul.

Există și varianta pozitivă a aceleiași idei. Numărul necesar pentru a trata un singur pacient fără a-i produce un efect advers, sau indicii care raportează beneficiul la rău într-un singur număr, au fost propuse pentru a simplifica bilanțul. Niciunul nu a intrat în uz larg, tocmai pentru că reducerea celor două talere la o cifră elimină exact informația despre gravitate.

Ce se verifică

Se verifică dacă a fost calculat pe aceeași durată ca beneficiul și pentru evenimente definite clar. Definițiile hemoragiei majore diferă între studii, iar comparațiile între cifre obținute cu definiții diferite sunt înșelătoare.

Se verifică dacă efectele adverse raportate sunt cele relevante clinic. Un studiu poate raporta toate evenimentele adverse, inclusiv pe cele minore, ceea ce produce un număr mic și alarmant care nu descrie un rău real.

Se estimează, în final, riscul individual. O persoană cu antecedente de ulcer hemoragic nu are riscul mediu al populației studiate, iar decizia ei se construiește pe estimarea proprie, nu pe media studiului.

Factori care influențează mărimea numărului necesar pentru a dăuna

Riscul hemoragic de bază al populației.

Vârsta, care îl crește independent de riscul cardiovascular.

Antecedentele de ulcer sau de hemoragie digestivă.

Medicația concomitentă: anticoagulante, antiinflamatoare, corticosteroizi.

Funcția renală și cea hepatică.

Definiția efectului advers folosită în studiu.

Durata urmăririi.

Intensitatea monitorizării, care influențează detectarea evenimentelor.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă numărul necesar pentru a dăuna?

Câte persoane trebuie tratate, pe o durată determinată, pentru ca una dintre ele să sufere un efect advers suplimentar pe care altfel nu l-ar fi avut. Se calculează împărțind 1 la creșterea absolută a riscului.

O valoare mică e bună?

Nu, este nefavorabilă, spre deosebire de numărul necesar de tratat. O valoare mică înseamnă că efectul advers apare la mai puține persoane tratate, deci că riscul este mai mare.

Dacă cifrele sunt apropiate, înseamnă echilibru?

Nu neapărat. Comparația aritmetică tratează evenimentele ca echivalente, ceea ce nu sunt: unele sunt fatale, altele nu. O hemoragie digestivă tratată endoscopic și una intracraniană sunt amândouă „hemoragii majore” în definițiile din studii.

De ce riscul nu scade odată cu beneficiul?

Pentru că depinde de alți factori: vârstă, funcție renală, antecedente digestive. În populațiile cu risc mic de boală, beneficiul scade, iar riscul rămâne aproape neschimbat, până când cele două se apropie sau se inversează.

Ce valori au rezultat pentru aspirină?

În ASCEND, aproximativ 90 de persoane tratate pentru un eveniment vascular grav evitat și aproximativ 110 pentru o hemoragie majoră suplimentară, pe aproximativ șapte ani. În metaanaliza din JAMA, aproximativ 265 și, respectiv, 210.

De ce apare atât de rar în comunicarea publică?

Pentru că titlurile prezintă beneficiul, iar riscul este tratat ca detaliu de siguranță. Cifra este disponibilă în aceleași studii, iar omiterea ei descrie doar jumătate din decizie.

Există un indicator care le combină pe amândouă?

Au fost propuși mai mulți, care raportează beneficiul la rău într-un singur număr. Niciunul nu a intrat în uz larg, fiindcă reducerea celor două talere la o cifră elimină exact informația despre gravitatea diferită a evenimentelor.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Câte persoane tratate corespund unui efect advers Care dintre ele îl va suferi
Cealaltă jumătate a bilanțului Gravitatea relativă a evenimentelor
O medie pe populația studiată Riscul individual al unei persoane
Rezultatul pentru efectele adverse definite în studiu Efectele adverse nedetectate sau neraportate
O cifră comparabilă cu beneficiul, pe aceeași durată Echivalența celor două tipuri de evenimente

Greșeli frecvente de interpretare

Compararea cifrelor fără ponderarea gravității

Nouăzeci pentru un infarct evitat și o sută zece pentru o hemoragie majoră par aproape echivalente. Consecințele celor două evenimente pot fi însă foarte diferite, iar aritmetica singură nu surprinde această diferență.

Omiterea indicatorului din prezentarea rezultatelor

Un beneficiu comunicat fără perechea lui descrie jumătate din decizie. Cifra este disponibilă în aceleași studii, iar absența ei din titluri este sistematică, nu întâmplătoare.

Aplicarea mediei la o persoană cu risc crescut

Cineva cu antecedente de ulcer hemoragic sau care ia simultan anticoagulante nu are riscul mediu al populației studiate. Decizia lui se construiește pe estimarea proprie, care poate fi de câteva ori mai mare.

De ce contează

Numărul necesar pentru a dăuna este oglinda incomodă a unui indicator popular. Dacă primul a fost inventat ca să facă beneficiile inteligibile, al doilea face același lucru cu răul — și tocmai de aceea apare mult mai rar. Istoria aspirinei în prevenția primară este, în bună măsură, povestea a ceea ce se întâmplă când o jumătate a bilanțului este calculată cu rigoare și cealaltă este presupusă acceptabilă.

Concluzie

Numărul necesar pentru a dăuna arată câte persoane tratate corespund unui efect advers suplimentar și se calculează împărțind 1 la creșterea absolută a riscului. O valoare mică este nefavorabilă, iar comparația cu numărul necesar de tratat cere aceeași durată și aceleași definiții. Cifre apropiate nu înseamnă echilibru, fiindcă gravitatea evenimentelor diferă, iar riscul de efecte adverse nu scade odată cu riscul bolii prevenite.

Referințe

Cook RJ, Sackett DL. The number needed to treat: a clinically useful measure of treatment effect. BMJ. 1995;310(6977):452–454. doi:10.1136/bmj.310.6977.452

Susține formula de calcul, simetria cu numărul necesar de tratat și necesitatea raportării la aceeași durată.

ASCEND Study Collaborative Group. Effects of Aspirin for Primary Prevention in Persons with Diabetes Mellitus. N Engl J Med. 2018;379(16):1529–1539. doi:10.1056/NEJMoa1804988

Susține cifrele privind creșterea absolută a hemoragiilor majore și numărul corespunzător la persoanele cu diabet.

Zheng SL, Roddick AJ. Association of Aspirin Use for Primary Prevention With Cardiovascular Events and Bleeding Events: A Systematic Review and Meta-analysis. JAMA. 2019;321(3):277–287. doi:10.1001/jama.2018.20578

Susține valorile medii pentru beneficiu și pentru hemoragii din metaanaliza celor treisprezece studii.

Patrono C, Baigent C. Role of aspirin in primary prevention of cardiovascular disease. Nat Rev Cardiol. 2019;16(11):675–686. doi:10.1038/s41569-019-0225-y

Susține afirmația că riscul hemoragic depinde de alți factori decât riscul cardiovascular și nu scade odată cu acesta.

Termeni corelați

Număr necesar de tratat, Reducere absolută a riscului, Beneficiu net, Hemoragie digestivă superioară, Hemoragie intracraniană

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00