Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Reducere absolută a riscului

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Reducerea absolută a riscului este diferența dintre riscul din grupul de control și riscul din grupul tratat, exprimată în puncte procentuale. Dacă riscul este de 5% fără tratament și de 4% cu tratament, reducerea absolută este de 1 punct procentual.

Spre deosebire de reducerea relativă, ea conține informația despre frecvența evenimentului. Din acest motiv descrie direct beneficiul: un punct procentual înseamnă zece evenimente evitate la o mie de persoane tratate.

Este cifra din care se calculează numărul de persoane care trebuie tratate pentru a evita un eveniment, prin simpla împărțire a lui 1 la reducerea absolută exprimată ca fracție. Aceasta o face baza aritmetică a oricărei decizii terapeutice raționale.

Pe scurt

Este diferența dintre riscuri, exprimată în puncte procentuale.
Conține informația despre frecvența evenimentului.
Un punct procentual înseamnă zece evenimente evitate la o mie de persoane.
Din ea se calculează numărul necesar de tratat, prin împărțirea lui 1 la valoarea ei.
Scade odată cu riscul de bază al populației, spre deosebire de reducerea relativă.
Se exprimă în puncte procentuale, nu în procente.
Depinde de durata urmăririi, așa că se raportează întotdeauna la un interval.

Cum funcționează

Calculul este o scădere. Riscul din grupul de control minus riscul din grupul tratat dă diferența, iar aceasta se exprimă în puncte procentuale pentru a evita confuzia cu o schimbare procentuală.

Distincția dintre „puncte procentuale” și „procente” este esențială și frecvent ignorată. O scădere de la 5% la 4% este o reducere de 1 punct procentual și, simultan, o reducere relativă de 20%. Ambele afirmații sunt corecte și descriu același lucru; confuzia dintre ele produce erori de douăzeci de ori.

Reducerea absolută depinde direct de riscul de bază. Aceeași intervenție, cu aceeași eficacitate biologică, produce o reducere absolută mare într-o populație cu risc mare și una neglijabilă într-una cu risc mic. Aceasta este proprietatea care o face utilă pentru decizie și inutilă pentru transferul între populații.

Ce face posibilă această cifră

Compararea beneficiilor cu riscurile

Beneficiile și efectele adverse pot fi comparate direct doar în valori absolute, fiindcă ele se raportează la riscuri de bază diferite. Un beneficiu relativ de 20% și o creștere relativă de 38% a unui risc nu pot fi puse pe aceeași scală.

În ASCEND, diferența absolută pentru evenimentele vasculare grave a fost de aproximativ 1,1 puncte procentuale, iar cea pentru hemoragiile majore de aproximativ 0,9 puncte procentuale. Pe aceeași scală, cifrele devin comparabile, iar bilanțul devine vizibil.

Calcularea numărului necesar de tratat

Împărțind 1 la reducerea absolută exprimată ca fracție se obține numărul de persoane care trebuie tratate pentru a evita un eveniment. O reducere de 1 punct procentual corespunde unui număr de 100, una de 0,4 puncte procentuale unui număr de 250.

Această traducere transformă o cifră abstractă într-o imagine concretă: câți oameni primesc tratamentul pentru ca unul singur să beneficieze. Restul îl iau fără a obține nimic, dar cu expunerea la efectele lui adverse.

Dependența de timp

O reducere absolută nu are sens fără intervalul la care se referă. Aceeași intervenție produce o reducere mai mare pe zece ani decât pe doi, pur și simplu pentru că s-au acumulat mai multe evenimente în ambele grupuri.

Din acest motiv, comparațiile între studii cer durate similare, iar extrapolarea unui beneficiu observat pe cinci ani la douăzeci de ani este o operație nesigură, nu o simplă înmulțire.

De la reducerea absolută la numărul necesar de tratat

Reducere absolută Exprimată ca fracție Evenimente evitate la 1.000 de persoane Persoane tratate pentru un eveniment evitat
5,0 puncte procentuale 0,050 50 20
2,0 puncte procentuale 0,020 20 50
1,0 puncte procentuale 0,010 10 100
0,5 puncte procentuale 0,005 5 200
0,2 puncte procentuale 0,002 2 500

Relația este un simplu invers: cu cât reducerea absolută este mai mică, cu atât numărul de persoane tratate necesar este mai mare. Nu există un prag universal de la care un număr devine inacceptabil.

Acceptabilitatea depinde de gravitatea evenimentului evitat, de gravitatea efectelor adverse și de durata tratamentului necesar.

Relevanță clinică

Ghidurile moderne formulează pragurile de tratament în termeni de risc absolut estimat tocmai pentru că decizia depinde de câte evenimente sunt evitate. Un risc estimat de 10% la zece ani și o reducere relativă cunoscută permit calcularea beneficiului așteptat pentru persoana respectivă.

Limita acestei abordări este că riscul absolut al unei persoane nu se cunoaște, ci se estimează prin modele construite pe populații. Precizia estimării la nivel individual este modestă, iar aceasta se transmite în toate calculele ulterioare.

În prevenția primară cu aspirină, reducerea absolută a evenimentelor cardiovasculare s-a dovedit, în studiile recente, de ordinul de mărime al creșterii absolute a hemoragiilor majore. Nu mecanismul s-a schimbat, ci mărimea cifrei, odată cu scăderea riscului de bază al populațiilor contemporane.

O variantă folosită în prezentarea rezultatelor este exprimarea în evenimente la 1.000 de persoane sau la 1.000 de persoane-an, care spune același lucru fără zecimale și fără riscul de confuzie între procente și puncte procentuale. Studiile de comunicare medicală au arătat că această formă, numită frecvență naturală, este înțeleasă corect de mai mulți oameni decât orice variantă procentuală.

Cum se citește și se folosește

Se verifică întâi unitatea: puncte procentuale, nu procente. O reducere de „1%” poate însemna ambele lucruri, iar diferența dintre ele este, de regulă, de un ordin de mărime.

Se verifică apoi intervalul de timp la care se referă și se compară doar cu valori obținute pe intervale similare.

În final, se pune alături de reducerea absolută a riscurilor, calculată pe aceeași scală și pe aceeași durată. Doar această comparație răspunde la întrebarea dacă intervenția merită.

Factori care influențează mărimea reducerii absolute

Riscul de bază al populației tratate.

Eficacitatea intervenției, exprimată ca reducere relativă.

Durata urmăririi.

Definiția obiectivului măsurat.

Tratamentele concomitente, care reduc riscul rezidual disponibil.

Aderența la tratament în studiu.

Caracteristicile populației incluse.

Forma de prezentare aleasă, care nu schimbă valoarea, dar schimbă înțelegerea ei.

Întrebări frecvente

Ce este reducerea absolută a riscului?

Diferența dintre riscul din grupul de control și riscul din grupul tratat, exprimată în puncte procentuale. Spre deosebire de reducerea relativă, conține informația despre frecvența evenimentului.

Care e diferența față de procente?

O scădere de la 5% la 4% este o reducere de 1 punct procentual și, simultan, o reducere relativă de 20%. Ambele descriu același lucru, iar confuzia dintre ele produce erori de douăzeci de ori.

Cum se calculează numărul necesar de tratat?

Se împarte 1 la reducerea absolută exprimată ca fracție. O reducere de 1 punct procentual, adică 0,010, corespunde unui număr de 100 de persoane tratate pentru un eveniment evitat.

De ce depinde de durata studiului?

Pentru că evenimentele se acumulează în timp în ambele grupuri. Aceeași intervenție produce o reducere absolută mai mare pe zece ani decât pe doi, iar comparațiile între studii cer durate similare.

Există un prag de la care beneficiul e suficient?

Nu unul universal. Acceptabilitatea depinde de gravitatea evenimentului evitat, de gravitatea efectelor adverse și de durata tratamentului necesar, iar preferințele persoanei au o pondere reală.

De ce nu se folosește pentru transferul între populații?

Pentru că depinde direct de riscul de bază. Pentru transfer se folosește reducerea relativă, care rămâne aproximativ constantă, iar reducerea absolută se recalculează pentru fiecare populație.

De ce unele studii raportează evenimente la 1.000 de persoane?

Pentru că este aceeași informație, fără zecimale și fără riscul de confuzie între procente și puncte procentuale. Forma, numită frecvență naturală, este înțeleasă corect de mai mulți oameni decât orice variantă procentuală.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Câte evenimente sunt evitate efectiv Eficacitatea intrinsecă a intervenției
Baza de calcul pentru numărul necesar de tratat Pragul de la care acel număr e acceptabil
O cifră comparabilă direct cu riscurile Gravitatea relativă a beneficiilor și a riscurilor
Beneficiul într-o populație dată, pe o durată dată Beneficiul într-o altă populație
Rezultatul aplicabil deciziei clinice Riscul individual real al unei persoane

Greșeli frecvente de interpretare

Confundarea punctelor procentuale cu procentele

„Reducere de 1%” poate însemna un punct procentual sau o reducere relativă de 1%. Diferența este, de regulă, de un ordin de mărime, iar formularea ambiguă apare frecvent inclusiv în materiale de specialitate.

Compararea valorilor din studii cu durate diferite

O reducere absolută de 2 puncte procentuale pe zece ani și una de 2 puncte pe doi ani descriu beneficii foarte diferite. Fără durata de referință, cifra nu poate fi interpretată.

Extrapolarea liniară în timp

Un beneficiu observat pe cinci ani nu se înmulțește cu patru pentru a obține beneficiul pe douăzeci de ani. Riscul de bază se modifică, aderența scade, iar efectele adverse se acumulează după alte reguli.

De ce contează

Reducerea absolută a riscului este cifra pe care o caută orice persoană care decide dacă să ia un tratament și pe care o găsește cel mai greu. Ea are dezavantajul de a fi mică aproape întotdeauna, ceea ce o face neatrăgătoare pentru comunicare, și avantajul de a fi singura care răspunde la întrebarea reală. Faptul că întreaga aritmetică a deciziei medicale se reduce, în fond, la o scădere și o împărțire spune ceva despre distanța dintre simplitatea calculului și dificultatea de a-l vedea aplicat.

Concluzie

Reducerea absolută a riscului este diferența dintre riscul din grupul de control și cel din grupul tratat, exprimată în puncte procentuale, și conține informația despre frecvența evenimentului. Din ea se calculează numărul necesar de tratat, prin împărțirea lui 1 la valoarea ei exprimată ca fracție. Depinde de riscul de bază și de durata urmăririi, iar comparația dintre beneficii și riscuri este posibilă doar pe această scală.

Referințe

Laupacis A, Sackett DL, Roberts RS. An assessment of clinically useful measures of the consequences of treatment. N Engl J Med. 1988;318(26):1728–1733. doi:10.1056/NEJM198806303182605

Susține definiția reducerii absolute, relația cu numărul necesar de tratat și argumentul privind utilitatea clinică a măsurilor absolute.

Schulz KF, Altman DG, Moher D; CONSORT Group. CONSORT 2010 Statement: updated guidelines for reporting parallel group randomised trials. BMJ. 2010;340:c332. doi:10.1136/bmj.c332

Susține cerința de a raporta măsurile absolute alături de cele relative și de a preciza intervalul de timp la care se referă.

ASCEND Study Collaborative Group. Effects of Aspirin for Primary Prevention in Persons with Diabetes Mellitus. N Engl J Med. 2018;379(16):1529–1539. doi:10.1056/NEJMoa1804988

Susține cifrele absolute privind evenimentele vasculare grave și hemoragiile majore, comparabile ca ordin de mărime.

Visseren FLJ, Mach F, Smulders YM, et al. 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice. Eur Heart J. 2021;42(34):3227–3337. doi:10.1093/eurheartj/ehab484

Susține formularea pragurilor de tratament în termeni de risc absolut estimat și limitele preciziei estimărilor individuale.

Termeni corelați

Reducere relativă a riscului, Risc relativ, Număr necesar de tratat, Număr necesar pentru a dăuna, Beneficiu net

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00