Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Reducere relativă a riscului

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Reducerea relativă a riscului arată cu ce proporție scade riscul în grupul tratat față de grupul de control. Se calculează ca diferența dintre cele două riscuri, împărțită la riscul din grupul de control, și se exprimă în procente.

Dacă riscul este de 5% fără tratament și de 4% cu tratament, diferența este de 1 punct procentual, iar reducerea relativă este 1 împărțit la 5, adică 20%. Este aceeași informație ca un risc relativ de 0,80, exprimată altfel.

Caracteristica ei definitorie este că nu conține nicio informație despre frecvența evenimentului. Același procent descrie un beneficiu substanțial într-o populație cu risc mare și unul neglijabil într-una cu risc mic.

Pe scurt

Arată cu ce proporție scade riscul, nu cu câte evenimente.
Se calculează ca diferența dintre riscuri, împărțită la riscul de control.
Este echivalentă cu riscul relativ, exprimată ca procent de scădere.
Rămâne relativ constantă între populații cu riscuri de bază diferite.
Nu conține nicio informație despre frecvența evenimentului.
Este forma preferată în comunicatele de presă și în titluri.
Devine utilă doar aplicată riscului de bază al persoanei.

Cum funcționează

Formula este simplă: se scade riscul din grupul tratat din riscul grupului de control și se împarte rezultatul la riscul grupului de control. Operația normalizează diferența la punctul de pornire, ceea ce o face comparabilă între studii.

Această normalizare este și avantajul, și problema. Avantajul este transferabilitatea: un tratament care reduce riscul cu 20% face aproximativ același lucru indiferent de populație, așa că rezultatul unui studiu poate fi aplicat altundeva. Problema este că numitorul dispare din cifra finală.

Pentru a reconstitui informația pierdută este nevoie de riscul de bază. Reducerea relativă înmulțită cu riscul de bază dă reducerea absolută, iar aceasta se traduce în numărul de persoane care trebuie tratate pentru a evita un eveniment.

De ce domină comunicarea

Preferința sistematică pentru forma relativă

Analize ale comunicatelor de presă ale revistelor medicale și ale articolelor de popularizare au arătat că forma relativă este folosită mult mai frecvent decât cea absolută, iar atunci când ambele sunt disponibile, titlul o alege aproape invariabil pe prima.

Motivul nu este neapărat intenția de a induce în eroare. Cifra relativă este mai scurtă, mai memorabilă și pare să descrie eficacitatea medicamentului, nu situația unei populații. Efectul rămâne însă același: supraestimarea beneficiului.

Efectul demonstrat asupra deciziilor

Studiile care au prezentat aceleași rezultate în cele două forme au găsit constant că forma relativă crește disponibilitatea de a accepta tratamentul, atât la pacienți, cât și la medici și la factorii de decizie.

Efectul persistă și la persoane cu pregătire statistică, ceea ce sugerează că nu este o problemă de educație, ci una de formulare. Din acest motiv, ghidurile de raportare cer prezentarea ambelor forme, nu înlocuirea uneia cu cealaltă.

Cazul aspirinei în prevenția primară

Un beneficiu relativ poate părea impresionant chiar dacă numărul absolut de evenimente prevenite este mic. Dacă riscul inițial este redus, o reducere relativă moderată produce foarte puține evenimente evitate.

În studiul ASCEND, la persoanele cu diabet, reducerea evenimentelor vasculare grave a corespuns unei diferențe absolute de aproximativ 1,1 puncte procentuale pe aproximativ șapte ani, iar creșterea hemoragiilor majore unei diferențe de aproximativ 0,9 puncte procentuale. Cele două cifre, comparabile ca mărime, descriu bilanțul mai onest decât orice procent relativ.

Aceeași reducere relativă în populații diferite

Populație Risc la 10 ani Reducere relativă Reducere absolută Evenimente evitate la 1.000 de persoane
Risc foarte mic 1% 25% 0,25 puncte procentuale 2,5
Risc mic 3% 25% 0,75 puncte procentuale 7,5
Risc moderat 8% 25% 2,0 puncte procentuale 20
Risc mare 20% 25% 5,0 puncte procentuale 50
Risc foarte mare 35% 25% 8,75 puncte procentuale 87,5

Coloana a treia este constantă. Ultima variază de 35 de ori. Un titlu care anunță „reducere cu 25% a riscului” descrie la fel de bine toate rândurile tabelului.

Valorile sunt ipotetice și ilustrează principiul; nu provin dintr-un studiu anume.

Relevanță clinică

Reducerea relativă este utilă exact pentru ceea ce a fost construită: transferul rezultatului unui studiu către o persoană cu alt risc de bază. Procedura corectă are două etape — se preia reducerea relativă din studiu și se aplică riscului estimat al persoanei — iar omiterea celei de-a doua etape transformă un instrument util într-unul înșelător.

Constanța ei nu este însă absolută. La riscuri foarte mari sau la populații foarte diferite de cea studiată, reducerea relativă poate varia, iar extrapolarea devine nesigură. Un beneficiu demonstrat la persoane de 50 de ani nu se transferă automat la cele de 75, unde se schimbă și riscul de bază, și profilul efectelor adverse.

În ghidurile moderne, pragurile de tratament sunt formulate aproape întotdeauna în termeni de risc absolut estimat, tocmai pentru că decizia depinde de câte evenimente sunt evitate, nu de proporția cu care scad.

Atunci când intervenția crește un risc în loc să îl scadă, aceeași măsură se numește creștere relativă a riscului și se calculează identic. Simetria este doar matematică: percepția publică tratează diferit un procent care descrie un beneficiu și unul care descrie un rău, iar prezentarea selectivă a uneia dintre forme este o sursă recunoscută de distorsiune în comunicarea medicală.

Ce se caută într-un rezultat

Prima întrebare este care era riscul în grupul de control. Fără el, reducerea relativă nu poate fi tradusă în nimic util pentru o persoană.

A doua este durata studiului. O reducere de 25% pe cinci ani și una de 25% pe un an descriu beneficii foarte diferite, iar compararea lor directă ignoră timpul necesar pentru ca beneficiul să apară.

A treia este dacă populația studiată seamănă cu persoana din fața ta. Transferabilitatea reducerii relative este o aproximație rezonabilă, nu o garanție, iar diferențele mari de vârstă, de comorbidități sau de tratamente concomitente o slăbesc.

Factori care influențează mărimea și interpretarea reducerii relative

Eficacitatea reală a intervenției.

Durata urmăririi în studiu.

Definiția obiectivului măsurat.

Caracteristicile populației incluse.

Tratamentele concomitente din ambele grupuri.

Aderența participanților la tratamentul alocat.

Riscul de bază, care nu afectează cifra, dar îi decide semnificația.

Întrebări frecvente

Ce este reducerea relativă a riscului?

Proporția cu care scade riscul în grupul tratat față de grupul de control. Se calculează ca diferența dintre riscuri, împărțită la riscul de control, și se exprimă în procente.

De ce sună mai impresionant decât este?

Pentru că nu conține nicio informație despre frecvența evenimentului. O reducere de 25% descrie la fel de bine un beneficiu de 2,5 evenimente evitate la 1.000 de persoane și unul de 87,5, în funcție de riscul de bază.

Cum se traduce într-un număr util?

Se înmulțește cu riscul de bază al persoanei, obținând reducerea absolută. Aceasta se traduce apoi în numărul de persoane care trebuie tratate pentru a evita un eveniment.

E același lucru cu riscul relativ?

Este aceeași informație exprimată altfel. Un risc relativ de 0,80 corespunde unei reduceri relative de 20%. Transformarea este corectă matematic, dar a doua formulare pare mai mare.

De ce apare mai des în titluri?

Pentru că este mai scurtă, mai memorabilă și pare să descrie eficacitatea medicamentului în sine. Studiile au arătat constant că această formă crește disponibilitatea de a accepta tratamentul, inclusiv la persoane cu pregătire statistică.

Este constantă între populații?

Aproximativ, și acesta este avantajul ei. Constanța nu este însă absolută: la populații foarte diferite de cea studiată, extrapolarea devine nesigură, mai ales când diferă vârsta, comorbiditățile sau tratamentele concomitente.

Există și o creștere relativă a riscului?

Da, se calculează identic, când intervenția crește un risc în loc să îl scadă. Simetria este însă doar matematică: percepția tratează diferit un procent care descrie un beneficiu și unul care descrie un rău.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Proporția cu care scade riscul Numărul de evenimente evitate
O măsură aproximativ transferabilă Beneficiul la o persoană anume
Eficacitatea intervenției în studiu Utilitatea ei într-o populație cu alt risc
Un rezultat comparabil între studii Comparabilitatea studiilor cu durate diferite
Direcția și mărimea relativă a efectului Importanța lui clinică

Greșeli frecvente de interpretare

Oprirea calculului la prima etapă

Reducerea relativă este punctul de plecare, nu rezultatul. Procedura corectă o aplică riscului de bază al persoanei; folosirea ei ca atare transformă un instrument de transfer într-unul de supraestimare.

Compararea reducerilor relative din studii diferite

Două reduceri de 25% obținute în studii cu durate, populații și definiții de obiectiv diferite nu descriu beneficii echivalente. Comparația cere traducerea prealabilă în valori absolute.

Extrapolarea la populații foarte diferite

Un beneficiu demonstrat la persoane de 50 de ani nu se transferă automat la cele de 75. Se schimbă atât riscul de bază, cât și profilul efectelor adverse, iar al doilea nu urmează aceeași regulă de proporționalitate.

De ce contează

Reducerea relativă a riscului este cifra care a făcut carieră în comunicarea medicală tocmai pentru că este incompletă într-un mod convenabil. Nu minte: 25% înseamnă exact 25%. Doar că întrebarea la care răspunde — „cu ce proporție scade riscul?” — nu este întrebarea pe care și-o pune cineva care decide dacă să ia o pastilă. Distanța dintre cele două întrebări explică de ce aceleași date pot susține un titlu entuziast și o recomandare prudentă.

Concluzie

Reducerea relativă a riscului arată proporția cu care scade riscul în grupul tratat și este echivalentă cu riscul relativ, exprimată ca procent de scădere. Nu conține nicio informație despre frecvența evenimentului, așa că același procent poate descrie beneficii care diferă de zeci de ori. Devine utilă doar aplicată riscului de bază al persoanei, iar oprirea calculului înainte de această etapă este eroarea cea mai frecventă în comunicarea rezultatelor.

Referințe

Akl EA, Oxman AD, Herrin J, et al. Using alternative statistical formats for presenting risks and risk reductions. Cochrane Database Syst Rev. 2011;(3):CD006776. doi:10.1002/14651858.CD006776.pub2

Susține afirmația că forma relativă crește disponibilitatea de a accepta tratamentul la pacienți și la medici, inclusiv la persoane cu pregătire statistică.

Schwartz LM, Woloshin S, Andrews A, Stukel TA. Influence of medical journal press releases on the quality of associated newspaper coverage: retrospective cohort study. BMJ. 2012;344:d8164. doi:10.1136/bmj.d8164

Susține afirmația privind preferința sistematică pentru forma relativă în comunicatele de presă și în articolele de popularizare.

ASCEND Study Collaborative Group. Effects of Aspirin for Primary Prevention in Persons with Diabetes Mellitus. N Engl J Med. 2018;379(16):1529–1539. doi:10.1056/NEJMoa1804988

Susține cifrele absolute din ASCEND privind diferența pentru evenimentele vasculare grave și pentru hemoragiile majore.

Visseren FLJ, Mach F, Smulders YM, et al. 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice. Eur Heart J. 2021;42(34):3227–3337. doi:10.1093/eurheartj/ehab484

Susține afirmația că pragurile de tratament din ghiduri sunt formulate în termeni de risc absolut estimat.

Termeni corelați

Risc relativ, Reducere absolută a riscului, Număr necesar de tratat, Beneficiu net, Prevenție primară

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00