Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Risc relativ

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Riscul relativ este raportul dintre riscul de a avea un eveniment în grupul expus sau tratat și riscul din grupul de comparație. Dacă riscul este de 4% într-un grup și de 5% în celălalt, riscul relativ este 0,8.

Valoarea 1 înseamnă că nu există diferență între grupuri. Valorile sub 1 indică un risc mai mic în grupul tratat, cele peste 1 un risc mai mare. Rezultatul este un număr fără unitate de măsură.

Riscul relativ descrie proporția schimbării, nu frecvența evenimentelor. Un risc relativ de 0,5 înseamnă o înjumătățire — dar a ceva ce poate fi foarte frecvent sau foarte rar, iar consecința practică diferă radical.

Pe scurt

Este raportul dintre riscul din grupul tratat și cel din grupul de control.
Valoarea 1 înseamnă absența diferenței.
Descrie proporția schimbării, nu numărul de evenimente.
Nu poate fi interpretat fără riscul absolut al populației.
Se însoțește întotdeauna de un interval de încredere.
Nu trebuie confundat cu raportul șanselor sau cu hazard ratio.
Un risc relativ mare aplicat unui eveniment rar produce puține cazuri.

Cum funcționează

Calculul este o împărțire simplă. Dacă într-un studiu 40 din 1.000 de persoane tratate au avut evenimentul, riscul este de 4%. Dacă 50 din 1.000 de persoane din grupul de control l-au avut, riscul este de 5%. Riscul relativ este 4 împărțit la 5, adică 0,8.

Rezultatul se exprimă adesea ca procent de schimbare: un risc relativ de 0,8 corespunde unei reduceri relative de 20%. Această transformare este corectă matematic, dar schimbă percepția: „0,8” sună tehnic, „reducere cu 20%” sună impresionant.

Problema apare când cifra este prezentată singură. Aceeași reducere de 20% înseamnă un eveniment evitat la 250 de persoane tratate dacă riscul de bază este 2%, și un eveniment evitat la 17 persoane dacă riscul de bază este 30%. Proporția este identică, consecința practică nu.

De ce se raportează și unde induce în eroare

Avantajul real al măsurii

Riscul relativ are o proprietate utilă: tinde să fie relativ constant între populații cu riscuri de bază diferite. Un tratament care reduce riscul cu 20% face aproximativ același lucru la o persoană cu risc mic și la una cu risc mare.

Această constanță îl face potrivit pentru transferul rezultatelor unui studiu către alte populații: se aplică reducerea relativă observată la riscul de bază al persoanei din fața ta. Operația este corectă; omiterea ultimei etape este eroarea.

Efectul asupra percepției

Studiile din domeniul comunicării medicale au arătat constant că aceeași informație prezentată în termeni relativi produce o estimare mai favorabilă a tratamentului decât prezentarea în termeni absoluți, atât la pacienți, cât și la medici.

Din acest motiv, ghidurile de raportare a studiilor clinice cer prezentarea ambelor forme. Prezentarea exclusiv relativă nu este incorectă, dar este incompletă într-un mod sistematic favorabil intervenției.

Exemplul aspirinei

În studiul ASPREE, grupul tratat cu aspirină a avut un risc de hemoragie majoră cu aproximativ 38% mai mare decât grupul placebo. Cifra pare alarmantă, dar nu înseamnă că 38% dintre participanți au sângerat.

Diferența absolută a fost de 2,4 hemoragii majore suplimentare la 1.000 de persoane-an, adică aproximativ 0,24 evenimente suplimentare la 100 de persoane-an. Ambele cifre descriu același rezultat; doar împreună îl descriu corect.

Aceeași reducere relativă, consecințe diferite

Risc fără tratament Risc relativ Risc cu tratament Diferență absolută Persoane tratate pentru un eveniment evitat
2% 0,80 1,6% 0,4 puncte procentuale 250
5% 0,80 4,0% 1,0 puncte procentuale 100
10% 0,80 8,0% 2,0 puncte procentuale 50
30% 0,80 24,0% 6,0 puncte procentuale 17

Coloana a doua este identică pe toate rândurile. Ultimele două coloane variază de cincisprezece ori. Aceasta este, în esență, întreaga problemă a prezentării exclusiv relative.

Valorile sunt ipotetice și ilustrează principiul; nu provin dintr-un studiu anume.

Relevanță clinică

Riscul relativ apare în aproape toate rezultatele studiilor clinice, adesea sub forma unor măsuri înrudite. Raportul șanselor, folosit în studiile caz-control și în analizele de regresie logistică, aproximează riscul relativ doar când evenimentul este rar. Hazard ratio, folosit în analizele de supraviețuire, descrie raportul ratelor instantanee de apariție a evenimentului.

Cele trei nu sunt interschimbabile, deși sunt frecvent tratate ca atare în prezentările de popularizare. Când evenimentul este frecvent, raportul șanselor exagerează sistematic efectul față de riscul relativ.

Intervalul de încredere care însoțește estimarea este parte din rezultat, nu un detaliu tehnic. Un risc relativ de 0,80 cu interval între 0,65 și 0,98 descrie altceva decât același 0,80 cu interval între 0,55 și 1,15, care include posibilitatea absenței oricărui efect.

Riscul relativ nu se aplică doar beneficiilor. Efectele adverse se raportează prin aceeași măsură, iar aici asimetria de percepție funcționează invers: o creștere relativă a unui risc rar sună alarmant, chiar dacă numărul de evenimente suplimentare este mic. Interpretarea corectă cere aceeași traducere în valori absolute, indiferent dacă cifra descrie un beneficiu sau un risc.

Cum se citește corect

Primul lucru de căutat este riscul absolut în grupul de control. Fără el, riscul relativ nu poate fi tradus în consecințe pentru o persoană.

Al doilea este intervalul de încredere. Dacă include valoarea 1, diferența nu a fost demonstrată statistic la pragul convențional. Aceasta nu înseamnă că efectul nu există, ci că studiul nu l-a putut distinge de variația întâmplătoare.

Al treilea este durata urmăririi. Un risc relativ calculat pe cinci ani nu se compară direct cu unul calculat pe un an, iar beneficiile care apar târziu nu sunt vizibile în studii scurte.

Factori care influențează interpretarea riscului relativ

Riscul absolut din grupul de control.

Durata urmăririi în studiu.

Lărgimea intervalului de încredere.

Măsura folosită efectiv: risc relativ, raport al șanselor sau hazard ratio.

Frecvența evenimentului, care afectează echivalența dintre aceste măsuri.

Caracteristicile populației incluse în studiu.

Modul de prezentare, relativ sau absolut.

Întrebări frecvente

Ce este riscul relativ?

Raportul dintre riscul de a avea un eveniment în grupul tratat și riscul din grupul de comparație. Valoarea 1 înseamnă absența diferenței, sub 1 un risc mai mic, peste 1 un risc mai mare.

De ce nu e suficient singur?

Pentru că descrie proporția schimbării, nu numărul de evenimente. Aceeași reducere de 20% poate însemna un eveniment evitat la 250 de persoane sau la 17, în funcție de riscul de bază al populației.

Ce înseamnă o creștere de 38%?

Că riscul din grupul tratat a fost de aproximativ 1,38 ori mai mare decât în grupul de control. Nu înseamnă că 38% dintre participanți au avut evenimentul. În ASPREE, această creștere a corespuns la 2,4 hemoragii majore suplimentare la 1.000 de persoane-an.

E același lucru cu raportul șanselor?

Nu. Raportul șanselor aproximează riscul relativ doar când evenimentul este rar. Când evenimentul este frecvent, el exagerează sistematic efectul. Nici hazard ratio nu este identic: descrie raportul ratelor instantanee de apariție.

Ce înseamnă intervalul de încredere?

Incertitudinea estimării. Dacă include valoarea 1, diferența nu a fost demonstrată la pragul convențional. Un interval îngust descrie o estimare precisă, unul larg o estimare compatibilă cu rezultate foarte diferite.

De ce se raportează totuși în termeni relativi?

Pentru că riscul relativ tinde să fie constant între populații cu riscuri de bază diferite, ceea ce permite transferul rezultatelor. Operația corectă este aplicarea lui la riscul de bază al persoanei; omiterea acestei etape este eroarea.

Se aplică la fel și efectelor adverse?

Da, dar percepția funcționează invers: o creștere relativă a unui risc rar sună alarmant, deși numărul de evenimente suplimentare poate fi mic. Traducerea în valori absolute este necesară în ambele direcții.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Proporția cu care se schimbă riscul Numărul de evenimente evitate sau produse
O măsură transferabilă între populații Consecința la o persoană anume
Direcția efectului, prin raportarea la 1 Importanța lui clinică
Prin interval, precizia estimării Dacă efectul există, când intervalul include 1
Rezultatul unui studiu într-o populație dată Aplicabilitatea lui la altă populație

Greșeli frecvente de interpretare

Prezentarea fără riscul absolut

O reducere de 20% nu spune nimic despre câte evenimente sunt evitate. Fără riscul de bază, cifra este o proporție fără referent, iar efectul asupra percepției este sistematic favorabil intervenției.

Interpretarea procentului ca proporție de persoane afectate

O creștere de 38% a riscului nu înseamnă că 38% dintre persoane au avut evenimentul. Este o creștere a unei rate care poate fi, ea însăși, foarte mică.

Tratarea măsurilor înrudite ca echivalente

Riscul relativ, raportul șanselor și hazard ratio răspund la întrebări diferite. Echivalența aproximativă se menține doar când evenimentul este rar, iar confuzia exagerează efectul atunci când nu este.

Compararea unor riscuri relative din studii cu durate diferite

Un risc relativ calculat pe cinci ani și unul calculat pe un an descriu procese diferite. Comparația directă ignoră faptul că unele beneficii apar târziu, iar unele riscuri se acumulează liniar în timp.

De ce contează

Riscul relativ este cifra care circulă cel mai mult și care informează cel mai puțin. Este convenabilă pentru că rămâne stabilă între populații, atrăgătoare pentru că sună mare și incompletă pentru că nu spune nimic despre câți oameni sunt efectiv afectați. Faptul că aceeași informație, prezentată în două forme matematic echivalente, produce decizii diferite spune mai mult despre comunicarea medicală decât despre statistică.

Concluzie

Riscul relativ este raportul dintre riscul din grupul tratat și cel din grupul de control, cu valoarea 1 ca absență a diferenței. Descrie proporția schimbării, nu frecvența evenimentelor, și de aceea nu poate fi interpretat fără riscul absolut al populației: aceeași reducere de 20% poate însemna un eveniment evitat la 250 de persoane sau la 17. Nu se confundă cu raportul șanselor sau cu hazard ratio, iar intervalul de încredere face parte din rezultat.

Referințe

Schulz KF, Altman DG, Moher D; CONSORT Group. CONSORT 2010 Statement: updated guidelines for reporting parallel group randomised trials. BMJ. 2010;340:c332. doi:10.1136/bmj.c332

Susține cerința de a raporta atât măsurile relative, cât și pe cele absolute, împreună cu intervalele de încredere.

Laupacis A, Sackett DL, Roberts RS. An assessment of clinically useful measures of the consequences of treatment. N Engl J Med. 1988;318(26):1728–1733. doi:10.1056/NEJM198806303182605

Susține distincția dintre măsurile relative și cele absolute și argumentul privind utilitatea clinică a celor din urmă.

Akl EA, Oxman AD, Herrin J, et al. Using alternative statistical formats for presenting risks and risk reductions. Cochrane Database Syst Rev. 2011;(3):CD006776. doi:10.1002/14651858.CD006776.pub2

Susține afirmația că prezentarea în termeni relativi produce o estimare mai favorabilă a tratamentului decât cea în termeni absoluți.

McNeil JJ, Wolfe R, Woods RL, et al. Effect of Aspirin on Cardiovascular Events and Bleeding in the Healthy Elderly. N Engl J Med. 2018;379(16):1509–1518. doi:10.1056/NEJMoa1805819

Susține cifrele din ASPREE privind creșterea relativă a hemoragiilor majore și diferența absolută corespunzătoare.

Termeni corelați

Reducere relativă a riscului, Reducere absolută a riscului, Număr necesar de tratat, Hazard ratio, Interval de încredere

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00