ASPREE by Mihaela Marinescu noiembrie 6, 2026 written by Mihaela Marinescu noiembrie 6, 2026 0FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail 18 « Înapoi la enciclopedieTermeni medicaliASPREE, acronim de la ASPirin in Reducing Events in the Elderly, este un studiu clinic randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, care a testat aspirina în doză mică la persoane vârstnice fără boală cardiovasculară cunoscută. A inclus 19.114 de adulți, din Australia și Statele Unite, cu vârsta de cel puțin 70 de ani — sau 65 de ani pentru participanții afroamericani și hispanici, grupuri cu risc cardiovascular mai mare. Participanții au primit 100 mg de aspirină gastrorezistentă zilnic sau placebo, cu o urmărire medie de aproximativ 4,7 ani. Rezultatele principale, publicate în 2018 în New England Journal of Medicine în trei articole simultane, au contribuit decisiv la restrângerea recomandărilor privind aspirina în prevenția primară. Pe scurt A inclus 19.114 de vârstnici fără boală cardiovasculară cunoscută. Doză de 100 mg aspirină gastrorezistentă zilnic, față de placebo. Urmărire medie de aproximativ 4,7 ani. Obiectivul principal a fost supraviețuirea fără dizabilitate, nu infarctul. Nu a demonstrat un beneficiu asupra obiectivului principal. Hemoragiile majore au crescut, cu un hazard ratio de 1,38. A identificat o mortalitate generală mai mare în grupul cu aspirină. Cum funcționează Criteriile de includere au fost construite pentru a selecta persoane sănătoase: fără boală cardiovasculară cunoscută, fără demență, fără dizabilitate fizică și fără o afecțiune care să limiteze speranța de viață sub cinci ani. Aceasta este o populație diferită de cea a studiilor mai vechi. Obiectivul principal nu a fost reducerea infarctului, ci supraviețuirea fără dizabilitate, un compozit care includea decesul, demența și dizabilitatea fizică persistentă. Alegerea reflecta întrebarea relevantă pentru persoanele vârstnice: nu doar dacă tratamentul previne un eveniment, ci dacă ajută persoana să trăiască mai mult păstrându-și autonomia. Studiul a fost oprit mai devreme decât planificat, la recomandarea comitetului independent de monitorizare, întrucât devenise clar că obiectivul principal nu va fi atins. Rezultatele principale Obiectivul principal și evenimentele cardiovasculare Rata evenimentelor care compuneau obiectivul primar a fost de aproximativ 21,5 la 1.000 de persoane-an în grupul cu aspirină și de 21,2 în grupul placebo, diferență nesemnificativă statistic. Nici infarctul și nici accidentul vascular cerebral nu au scăzut semnificativ. Intervalul de încredere pentru efectul cardiovascular a inclus atât posibilitatea unei reduceri moderate, cât și posibilitatea unei creșteri. Concluzia riguroasă este că nu s-a demonstrat o reducere semnificativă, nu că aspirina ar fi biologic incapabilă să prevină tromboze. Hemoragiile Acesta a fost unul dintre rezultatele decisive. Rata hemoragiilor majore a fost de 8,6 evenimente la 1.000 de persoane-an în grupul cu aspirină și de 6,2 în grupul placebo, cu hazard ratio 1,38 și interval de încredere între 1,18 și 1,62. Diferența absolută a fost de 2,4 hemoragii majore suplimentare la 1.000 de persoane-an. Spre deosebire de beneficiu, care nu a fost demonstrat, riscul a fost măsurabil și consecvent. Mortalitatea și cancerul Mortalitatea cumulativă a fost de aproximativ 5,9% în grupul cu aspirină și 5,2% în grupul placebo, diferența fiind determinată în mare parte de un număr mai mare de decese asociate cancerului. Autorii au subliniat că rezultatul trebuie interpretat cu prudență, deoarece mortalitatea generală nu era obiectivul principal al studiului. Concluzia că aspirina „dă cancer” depășește dovezile. Rezultatul a atras atenția fiindcă contrasta cu ipoteze anterioare despre efecte protectoare asupra cancerului, formulate pe baza unor studii la adulți de vârstă mijlocie, și rămâne subiect de analiză în urmărirea prelungită a cohortei. Rezultate principale, rate la 1.000 de persoane-an Obiectiv Grup aspirină Grup placebo Concluzie Supraviețuire fără dizabilitate 21,5 21,2 fără diferență semnificativă Hemoragii majore 8,6 6,2 creștere semnificativă, HR 1,38 Evenimente cardiovasculare — — fără reducere semnificativă Mortalitate generală, cumulativ aproximativ 5,9% aproximativ 5,2% diferență, obiectiv secundar Valorile sunt rate raportate la 1.000 de persoane-an, nu procente cumulative, cu excepția ultimului rând. Cele două nu se compară direct. Mortalitatea generală nu a fost obiectivul principal, iar rezultatele pe obiective secundare au o valoare probatorie mai mică. Relevanță clinică Studiul a inclus exclusiv persoane fără boală cardiovasculară cunoscută. Rezultatele lui nu se aplică prevenției secundare, iar extrapolarea lor la persoanele care au avut un infarct, un stent sau un accident vascular cerebral ischemic este una dintre cele mai frecvente și mai periculoase erori de interpretare. Populația studiată era, prin criteriile de includere, mai sănătoasă decât media persoanelor de aceeași vârstă. Aceasta limitează aplicabilitatea la vârstnicii cu multiple comorbidități, la care atât riscul cardiovascular, cât și cel hemoragic sunt diferite. Rezultatele au contribuit la restrângerea recomandărilor. Grupul de lucru american pentru servicii preventive a formulat în 2022 o recomandare împotriva inițierii aspirinei în prevenția primară după 60 de ani, iar ghidurile europene nu o recomandă de rutină. Cohorta a continuat să fie urmărită după încheierea fazei randomizate, într-o extensie observațională numită ASPREE-XT, care a produs analize suplimentare privind cancerul, funcția cognitivă și fracturile. Rezultatele acestei faze nu mai beneficiază de protecția randomizării, fiindcă tratamentul a încetat, și se interpretează ca date observaționale. Cum se citește studiul Prima verificare este populația: vârstnici sănătoși, fără boală cardiovasculară. Orice transfer al concluziilor către alte populații cere justificare explicită. A doua este distincția dintre obiectivul principal și cele secundare. Rezultatul privind mortalitatea generală, deși important și larg comentat, provine dintr-un obiectiv care nu a fost cel pe care studiul a fost construit să îl testeze. A treia este formularea concluziei. „Nu s-a demonstrat o reducere” nu este echivalent cu „aspirina nu funcționează”. Studiul arată că eventualul beneficiu cardiovascular în această populație este suficient de mic încât nu a putut fi distins de întâmplare în aproape cinci ani — iar atât de mic nu compensează hemoragiile observate. Factori care influențează interpretarea rezultatelor Criteriile de includere, care au selectat o populație sănătoasă. Vârsta participanților, de cel puțin 70 de ani în majoritate. Durata relativ scurtă a urmăririi, de aproximativ 4,7 ani. Oprirea studiului mai devreme decât planificat. Formularea obiectivului principal ca supraviețuire fără dizabilitate. Folosirea formulării gastrorezistente. Nivelul de control al celorlalți factori de risc în ambele grupuri. Întrebări frecvente Ce a fost studiul ASPREE? Un studiu randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, care a testat 100 mg de aspirină zilnic la 19.114 de vârstnici fără boală cardiovasculară cunoscută, cu o urmărire medie de aproximativ 4,7 ani. Ce a măsurat ca obiectiv principal? Supraviețuirea fără dizabilitate, un compozit care includea decesul, demența și dizabilitatea fizică persistentă. Alegerea reflecta întrebarea relevantă la vârstnic: nu doar evitarea unui eveniment, ci păstrarea autonomiei. Ce a arătat? Nu a demonstrat un beneficiu asupra obiectivului principal, nici o reducere semnificativă a infarctului sau a accidentului vascular cerebral. Hemoragiile majore au crescut, cu 2,4 evenimente suplimentare la 1.000 de persoane-an. Înseamnă că aspirina nu funcționează? Nu. Concluzia riguroasă este că nu s-a demonstrat o reducere semnificativă în această populație. Eventualul beneficiu este suficient de mic încât nu a putut fi distins de întâmplare în aproape cinci ani — și prea mic pentru a compensa hemoragiile. Ce s-a întâmplat cu mortalitatea? A fost mai mare în grupul cu aspirină, aproximativ 5,9% față de 5,2%, diferența fiind determinată în mare parte de decese asociate cancerului. Rezultatul provine dintr-un obiectiv secundar și a fost prezentat de autori cu prudență explicită. Se aplică și celor care au avut infarct? Nu. Studiul a inclus exclusiv persoane fără boală cardiovasculară cunoscută. Extrapolarea la prevenția secundară este una dintre cele mai frecvente și mai periculoase erori de interpretare a acestui studiu. S-a continuat urmărirea participanților? Da, într-o extensie observațională numită ASPREE-XT, care a produs analize suplimentare privind cancerul, funcția cognitivă și fracturile. Rezultatele ei nu mai beneficiază de protecția randomizării și se interpretează ca date observaționale. Ce arată și ce nu arată Ce arată Ce nu arată Rezultatul aspirinei la vârstnici sănătoși Rezultatul la persoanele cu boală cardiovasculară Un risc hemoragic măsurabil și consecvent Un beneficiu cardiovascular demonstrat Că beneficiul, dacă există, este foarte mic Că aspirina nu are niciun efect biologic Un semnal privind mortalitatea, ca obiectiv secundar O relație cauzală cu cancerul Rezultate pentru o populație sănătoasă selectată Aplicabilitatea la vârstnici cu comorbidități multiple Greșeli frecvente de interpretare Extrapolarea la prevenția secundară Studiul a exclus persoanele cu boală cardiovasculară cunoscută. Titlurile care anunță că „aspirina nu mai este recomandată” sunt citite și de cei care au avut un infarct, la care oprirea tratamentului are consecințe potențial severe. Interpretarea rezultatului privind cancerul ca relație cauzală Diferența a apărut la un obiectiv secundar, într-un studiu construit pentru altceva, iar autorii au cerut explicit prudență. Concluzia că aspirina ar provoca cancer depășește dovezile disponibile. Confundarea absenței dovezii cu dovada absenței „Nu s-a demonstrat o reducere” devine frecvent „aspirina nu funcționează”. Cele două afirmații nu sunt echivalente, iar distincția păstrează onestitatea interpretării, chiar dacă pentru decizia practică contează mai puțin. Când e nevoie de evaluare medicală Rezultatele acestui studiu nu sunt un motiv de a opri un tratament început după un infarct, un stent sau un accident vascular cerebral ischemic. Orice modificare a tratamentului cu aspirină se discută cu medicul curant, care cunoaște indicația pentru care a fost început. De ce contează ASPREE este studiul care a demonstrat cât de mult contează populația în care testezi o intervenție. Aceeași pastilă, același mecanism, aceeași doză — dar o populație mai sănătoasă, mai bine tratată pentru ceilalți factori de risc și mai vulnerabilă la sângerare — au produs un rezultat opus celui care fundamentase decenii de practică. Lecția nu este despre aspirină, ci despre fragilitatea oricărei recomandări construite pe studii efectuate în altă lume medicală. Concluzie ASPREE a testat 100 mg de aspirină zilnic la 19.114 de vârstnici fără boală cardiovasculară cunoscută, pe aproximativ 4,7 ani, folosind supraviețuirea fără dizabilitate ca obiectiv principal. Nu a demonstrat un beneficiu asupra acestui obiectiv, nici o reducere semnificativă a evenimentelor cardiovasculare, în timp ce hemoragiile majore au crescut cu 2,4 evenimente la 1.000 de persoane-an. Rezultatele privesc exclusiv prevenția primară și nu se aplică persoanelor cu boală cardiovasculară cunoscută. Referințe McNeil JJ, Woods RL, Nelson MR, et al. Effect of Aspirin on Disability-free Survival in the Healthy Elderly. N Engl J Med. 2018;379(16):1499–1508. doi:10.1056/NEJMoa1800722 Susține designul studiului, criteriile de includere, obiectivul principal și ratele raportate pentru cele două grupuri. McNeil JJ, Wolfe R, Woods RL, et al. Effect of Aspirin on Cardiovascular Events and Bleeding in the Healthy Elderly. N Engl J Med. 2018;379(16):1509–1518. doi:10.1056/NEJMoa1805819 Susține rezultatele privind evenimentele cardiovasculare și hemoragiile majore, inclusiv hazard ratio și diferența absolută. McNeil JJ, Nelson MR, Woods RL, et al. Effect of Aspirin on All-Cause Mortality in the Healthy Elderly. N Engl J Med. 2018;379(16):1519–1528. doi:10.1056/NEJMoa1803955 Susține rezultatul privind mortalitatea generală, contribuția deceselor asociate cancerului și prudența cerută de autori în interpretare. US Preventive Services Task Force. Aspirin Use to Prevent Cardiovascular Disease: US Preventive Services Task Force Recommendation Statement. JAMA. 2022;327(16):1577–1584. doi:10.1001/jama.2022.4983 Susține afirmația privind restrângerea recomandărilor și poziția împotriva inițierii aspirinei în prevenția primară după 60 de ani. Termeni corelați Supraviețuire fără dizabilitate, Prevenție primară, Prevenție secundară, Hazard ratio, Obiectiv compozit, Acid acetilsalicilic « Înapoi la enciclopedie Mihaela Marinescu Sunt Mihaela Marinescu, fondatoarea Healthwise.ro și editor specializat în conținut despre sănătate, beauty, nutriție funcțională și prevenție. Am studiat Medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, experiență care mi-a format interesul pentru corpul uman, biologie și educație medicală explicată clar. Prin Healthwise, îmi propun să traduc informația științifică și cele mai noi cercetări internaționale într-un limbaj accesibil, cald și responsabil. În medicină există un cuvânt important: complianță. Din punctul meu de vedere, complianța reală nu se naște din frică sau din instrucțiuni greu de urmat, ci din înțelegere. Oamenii au mai multe șanse să aibă grijă de sănătatea lor atunci când înțeleg ce se întâmplă în corp, de ce contează anumite alegeri și cum pot integra recomandările medicale într-o viață reală. Motivul pentru care site-ul se numește Healthwise pornește de la o convingere simplă: un om sănătos are mai multă energie pentru înțelepciune, creștere personală și o viață cu sens. Când sănătatea este susținută prin alegeri informate, ea nu mai consumă tot spațiul interior în jurul bolii, ci devine terenul pe care se poate construi. Astfel, Health și Wise se hrănesc reciproc: sănătatea face loc înțelepciunii, iar înțelepciunea protejează sănătatea. Conținutul publicat pe Healthwise are scop educațional și nu înlocuiește consultul medical, diagnosticul sau recomandarea unui specialist. Dacă te regăsești în semnele, simptomele sau situațiile descrise în articole, îți recomand să discuți cu un medic sau cu un specialist potrivit. Știința oferă informația, dar clinicianul este cel care o interpretează și o aplică în contextul tău personal. previous post SCORE2 next post Rezultat fals negativ