Unitate internațională (UI)

(categorie: farmacologie, nutriție)

Unitatea internațională este o măsură a activității biologice a unei substanțe, nu a masei ei. A fost creată pentru substanțe la care efectul, nu greutatea, este ceea ce contează, și pentru care puritatea preparatelor varia mult la momentul standardizării.

Pentru fiecare substanță, echivalența dintre unități internaționale și masă este diferită și stabilită prin convenție. Pentru vitamina D, un microgram echivalează cu 40 de unități internaționale — iar această conversie este una dintre cele mai frecvente surse de eroare în administrare.

Cum funcționează

Sistemul a apărut în prima jumătate a secolului XX, când vitaminele și hormonii erau obținuți din extracte biologice cu puritate variabilă. Nu se putea garanta că un miligram de extract conține aceeași cantitate de substanță activă, dar se putea măsura efectul pe un model biologic standardizat.

Organizația Mondială a Sănătății menține preparate de referință față de care se calibrează produsele. Pentru substanțele obținute astăzi prin sinteză, cu puritate cunoscută, conversia devine o simplă echivalență matematică, dar denumirea a rămas.

Pentru vitamina D, echivalența este 1 µg = 40 UI, indiferent dacă este vorba de colecalciferol sau de ergocalciferol. Calcifediolul face excepție: EFSA a stabilit în 2023 un factor de conversie de 2,5 pentru etichetare, pentru că efectul lui asupra statusului este mai puternic pe microgram.

Alte substanțe au conversii complet diferite: pentru vitamina E, pentru insulină, pentru heparină, fiecare are propriul raport. Nu există o regulă generală, ceea ce înseamnă că un număr de unități internaționale nu poate fi interpretat fără a ști despre ce substanță este vorba.

Echivalențele pentru vitamina D

Dozele uzuale

10 µg = 400 UI, doza uzuală la sugari. 15 µg = 600 UI, aportul recomandat pentru adulți până la 70 de ani. 20 µg = 800 UI, aportul recomandat după 70 de ani. 25 µg = 1.000 UI și 50 µg = 2.000 UI, suplimente uzuale pentru adulți.

Limita și dozele farmacologice

100 µg = 4.000 UI, limita superioară tolerabilă pentru adulți. 250 µg = 10.000 UI, doză farmacologică, peste limita superioară. 1.250 µg = 50.000 UI, doză mare folosită în scheme intermitente. 7.500 µg = 300.000 UI, doză din preparate injectabile sau fiole.

Eroarea tipică

O persoană care citește „100” pe un ambalaj poate crede că ia 100 UI, când de fapt ia 100 µg, adică 4.000 UI. Diferența este de patruzeci de ori și, repetată zilnic, schimbă complet expunerea.

Excepția calcifediolului

Un supliment cu 10 µg de calcifediol are efect echivalent cu aproximativ 25 µg, adică 1.000 UI, de vitamina D3. Cifra în micrograme nu mai poate fi comparată între produse fără a ști forma.

Relevanță clinică

Produsele de pe piață folosesc unități diferite. Unele exprimă conținutul în micrograme, altele în unități internaționale, iar unele în ambele. Comparația directă între etichete este posibilă doar după conversie.

Forma de prezentare adaugă un al doilea nivel de confuzie. Capsule, comprimate, picături, mililitri, fiole — fiecare cu conținut propriu. Informația care contează este câte unități internaționale conține unitatea efectiv administrată.

Eroarea se amplifică la schimbarea produsului. Numărul de picături nu se transferă de la un flacon la altul: o picătură poate conține 200 UI într-un produs, 400 în altul și 1.000 sau 2.000 în produse concentrate pentru adulți.

Pentru o evaluare corectă a expunerii, medicul are nevoie de trei informații: câte unități internaționale conține o doză, câte doze se iau pe zi și de cât timp. O evaluare fără acestea este incompletă, iar denumirea comercială singură nu le înlocuiește.

Suprapunerea produselor complică suplimentar calculul. O multivitamină, un supliment pentru oase, o combinație cu calciu și un produs „pentru imunitate” pot conține fiecare vitamina D, iar totalul poate fi dublu sau triplu față de cel presupus.

Practic

Pe orice produs cu vitamina D merită verificate cinci informații: forma, cantitatea per unitate de administrare, unitatea de măsură, frecvența și durata recomandată. Sunt suficiente pentru a calcula expunerea reală.

Conversia se face simplu: micrograme × 40 = unități internaționale; unități internaționale ÷ 40 = micrograme. Pentru calcifediol se aplică în plus factorul de 2,5.

La schimbarea produsului, recalcularea este obligatorie, nu opțională. La copii, schimbarea merită discutată cu medicul pediatru sau cu farmacistul.

Dacă se iau mai multe suplimente, aportul de vitamina D se adună din toate, inclusiv din cele care nu au „vitamina D” în denumire.

Păstrarea ambalajului și a prospectului este utilă: în cazul unei erori de dozare, acestea permit calculul rapid al cantității administrate.

Factori care influențează riscul de eroare de conversie

Unitatea folosită pe ambalaj: micrograme sau unități internaționale.

Forma de prezentare: picături, mililitri, capsule, fiole.

Concentrația produsului, care diferă mult între mărci.

Schimbarea produsului fără recalculare.

Suprapunerea mai multor suplimente.

Forma chimică: colecalciferol, ergocalciferol sau calcifediol.

Claritatea instrucțiunilor privind frecvența administrării.

Unitate internațională în context Healthwise

Unitatea internațională este un exemplu de convenție istorică păstrată într-un context care s-a schimbat. Nu mai este necesară pentru vitamina D, obținută astăzi prin sinteză cu puritate cunoscută, dar coexistența ei cu micrograme creează confuzie reală.

Pe Healthwise, conversia de 1 µg = 40 UI este una dintre puținele cifre care merită memorate. Cele mai multe cazuri de intoxicație cu vitamina D nu pornesc de la o substanță periculoasă, ci de la o doză corectă administrată greșit — iar confuzia între unități este una dintre cele patru erori care produc majoritatea acestor cazuri, alături de picătură față de mililitru, zilnic față de săptămânal și doză de corecție transformată în întreținere.

Concluzie

Unitatea internațională măsoară activitatea biologică, nu masa, iar echivalența diferă pentru fiecare substanță. Pentru vitamina D, 1 microgram înseamnă 40 de unități internaționale.

Ce trebuie reținut: produsele folosesc unități diferite, iar comparația cere conversie; calcifediolul are în plus un factor de 2,5; iar la schimbarea produsului numărul de picături sau de micrograme nu se transferă automat.