Verapamil

(categorie: farmacologie, cardiologie)

Verapamilul este un blocant al canalelor de calciu folosit în hipertensiune, în unele aritmii și în angina pectorală. Aparține subclasei non-dihidropiridinice, care acționează și pe cord, nu doar pe vase.

Este singurul medicament din clasa blocantelor de calciu asociat constant cu creșterea prolactinei, printr-un mecanism incomplet elucidat.

Cum funcționează

Blochează intrarea calciului în celulele musculare netede vasculare și în celulele cardiace, ceea ce reduce tensiunea arterială, încetinește frecvența cardiacă și scade conducerea prin nodul atrioventricular.

Efectul pe prolactină nu se explică prin blocarea canalelor de calciu în sine. Celelalte molecule din clasă, precum amlodipina sau nifedipina, nu îl produc.

Ipoteza cea mai acceptată implică o interferență cu transportul dopaminei la nivel hipotalamic, care reduce cantitatea de dopamină ajunsă la hipofiză.

Creșterea este de regulă modestă și apare în primele săptămâni. Revine la normal după oprire, de obicei în câteva zile.

Utilizări principale

Hipertensiune arterială

Prin relaxarea musculaturii netede vasculare.

Aritmii supraventriculare

Încetinește conducerea prin nodul atrioventricular.

Angină pectorală

Reduce necesarul de oxigen al miocardului.

Profilaxia unor cefalee

Folosit în unele forme de cefalee în ciorchine.

Relevanță clinică

Verapamilul este util de știut tocmai pentru că este o excepție în clasa lui. Un medicament pentru tensiune nu este în general suspectat ca cauză de prolactină crescută.

Când o persoană sub verapamil are prolactina ușor crescută, înlocuirea cu altă moleculă din aceeași clasă sau din alta rezolvă adesea situația, dacă indicația permite.

Această înlocuire este o decizie a medicului curant. Verapamilul poate fi prescris pentru o indicație în care alternativele nu sunt echivalente, de exemplu în anumite aritmii.

O valoare semnificativ crescută nu se explică de regulă prin verapamil. Amploarea tipică este modestă, iar o valoare mare cere evaluarea celorlalte cauze.

Efectele adverse mai frecvente ale verapamilului sunt constipația, edemele membrelor inferioare și bradicardia. Nu se asociază cu betablocante fără evaluare atentă, din cauza riscului de bloc de conducere.

Ce se urmărește

Includerea lui în istoricul medicamentos.

Prolactina serică, la simptome sugestive.

Valorile mari: justifică evaluarea altor cauze.

Frecvența cardiacă și conducerea atrioventriculară.

Reevaluarea după eventuala schimbare a moleculei.

Factori care influențează efectul asupra prolactinei

Doza administrată.

Durata tratamentului.

Sensibilitatea individuală.

Medicația concomitentă.

Prezența altor cauze de hiperprolactinemie.

Funcția hepatică.

De ce contează

Verapamilul este excepția din clasa lui: singurul blocant de calciu care crește prolactina, ceea ce îl face ușor de ratat la o persoană cu tensiune tratată și o valoare hormonală neexplicată.

Pe Healthwise, apare în explicarea hiperprolactinemiei induse medicamentos și a tratamentului hipertensiunii.

Concluzie

Verapamilul este un blocant al canalelor de calciu folosit în hipertensiune și aritmii, singurul din clasa lui asociat cu creșterea prolactinei.

Ce trebuie reținut: efectul este modest și reversibil, iar o valoare semnificativ crescută cere altă explicație — înlocuirea moleculei este o decizie a medicului curant.