Cheltuielile pentru sănătate în România în 2024: 108 miliarde de lei, iar prevenția a primit 11 lei din fiecare 1000

Cheltuielile pentru sănătate în România au ajuns în 2024 la 108.362 de milioane de lei, cu peste 18% mai mult decât în 2023, potrivit Sistemului Conturilor de Sănătate publicat de Institutul Național de Statistică (INS) în august 2026. Peste trei sferturi din bani au venit din fonduri publice, dar gospodăriile au plătit direct din buzunar 23,82 miliarde de lei, adică 22% din total, o pondere mai mare decât media Uniunii Europene. Serviciile de prevenție (vaccinare, depistare precoce, supraveghere epidemiologică) au primit 1233 de milioane de lei, adică aproximativ 11 lei din fiecare 1000 cheltuiți pentru sănătate. Pe locuitor, România are cea mai mică cheltuială pentru sănătate din Uniunea Europeană.

Sistemul Conturilor de Sănătate este instrumentul statistic prin care toate statele UE descriu, după aceeași metodologie europeană, cât costă sănătatea și cine plătește. El răspunde la trei întrebări: de unde vin banii, la ce furnizori ajung (spitale, cabinete, farmacii, laboratoare) și pentru ce tip de servicii sunt folosiți (tratament, recuperare, îngrijire de lungă durată, medicamente, prevenție). Datele includ fonduri publice, asigurări private, bani ai organizațiilor nonprofit și plățile directe ale populației, estimate din Ancheta Bugetelor de Familie.

Un detaliu contează pentru toate cifrele de mai jos: ele sunt cheltuieli curente, exprimate în lei la prețurile fiecărui an. Nu cuprind investițiile în clădiri și aparatură și nu sunt ajustate pentru inflație. O creștere de 18% într-un an înseamnă, așadar, mai mulți lei cheltuiți, nu neapărat cu 18% mai multe consultații, analize sau tratamente.

Cheltuielile pentru sănătate din 2024, în șapte idei

1. România a cheltuit pentru sănătate 108 miliarde de lei în 2024, cu aproape două treimi mai mult decât în 2020.
2. Mai mult de o cincime din bani au ieșit direct din buzunarul oamenilor, nu din asigurări sau din buget.
3. Cei mai mulți bani plătiți din buzunar au mers pe medicamente fără rețetă, pe contribuția la medicamentele compensate și pe tratamentele stomatologice.
4. Tratamentul dentar este plătit aproape integral de pacienți.
5. Pentru prevenție, adică vaccinuri, depistarea timpurie a bolilor și supravegherea epidemiilor, s-au cheltuit în medie 65 de lei pe an pentru fiecare locuitor.
6. Pe locuitor, România cheltuiește pentru sănătate cel mai puțin din Uniunea Europeană.
7. Pentru pacient, controalele preventive gratuite și programele de depistare sunt o parte a sistemului pe care merită să o folosească activ.

Cât au crescut cheltuielile pentru sănătate și cine a plătit

Între 2020 și 2024, cheltuielile curente pentru sănătate au crescut de la 66.420 de milioane de lei la 108.362 de milioane de lei, adică cu 63%. Cea mai mare parte a banilor vine din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, alimentat din contribuția de 10% plătită de salariați și de alte categorii de asigurați. În 2024, prin acest fond s-au plătit 68,31 miliarde de lei, adică 63% din totalul cheltuielilor.

Al doilea finanțator al sistemului nu este statul, ci populația. Gospodăriile au plătit direct 23,82 miliarde de lei, mai mult decât bugetele administrației centrale și locale la un loc (15,43 miliarde de lei). Asigurările private de sănătate, organizațiile nonprofit și companiile care plătesc servicii medicale pentru angajați au contribuit împreună cu doar 806 milioane de lei, sub un procent din total.

Notă Healthwise
Conținutul acestui articol are scop exclusiv educațional și informațional. Nu substituie consultul medical, diagnosticul sau recomandarea terapeutică personalizată. Dacă te confrunți cu simptome sau ai întrebări despre sănătatea ta, consultă un medic.

Calculatoare medicale

Cunoaște-ți corpul.
Cu instrumente construite pe dovezi.

Pentru tine: greutate, inimă, sarcină, somn. Pentru medici: scoruri clinice și formule de laborator. Fiecare rezultat vine cu mecanismul din spatele lui și se exportă în PDF.

147

calculatoare disponibile

Toate calculatoarele

IMC

Antropometrie

IMC — Indice de Masă Corporală

Calculează indicele de masă corporală și interpretează rezultatul în contextul riscului metabolic asociat fiecărei categorii.

Evaluare generală

WHR

Antropometrie

WHR — Raport Talie-Șold

Estimează distribuția grăsimii corporale și riscul cardiovascular și metabolic asociat obezității abdominale, diferențiat pe sex.

Risc metabolic

kcal

Nutriție

TDEE — Necesar Caloric Zilnic

Calculează totalul de calorii arse zilnic în funcție de metabolism bazal și nivelul de activitate fizică, cu ținte pentru menținere sau slăbit.

Echilibru energetic

MED

Nutriție

Scor Dietă Mediteraneană

Evaluează gradul de aderență la dieta mediteraneană — modelul alimentar cu cel mai solid suport în reducerea mortalității cardiovasculare.

Pattern alimentar

Pentru tine Inimă & colesterol Sarcină & femei Somn & stres Pentru specialiști Panouri clinice

Toate cele 147 calculatoare →

Sursa: INS, Sistemul Conturilor de Sănătate în România – anul 2024 (ediția 2026), calcule Healthwise. Valorile sunt rotunjite la milioane de lei.

Tabelul arată două tendințe care merg în paralel. Fondurile publice au crescut cu aproape 20% într-un singur an, de la 69.842 la 83.739 de milioane de lei, în principal prin fondul de asigurări. Plățile din buzunar au crescut mai lent în 2024, cu 13%, dar pe întreaga perioadă 2020–2024 au crescut cu 88%, mult mai repede decât fondurile publice (57%). Ponderea lor în total a urcat de la 19% în 2020 la 22% în 2024. Cu alte cuvinte, în ultimii cinci ani, o parte tot mai mare din costul îngrijirii a fost mutată spre pacient.

Cine plătește contribuția de sănătate și cine rămâne neasigurat

Fondul de asigurări se formează în principal din contribuția de asigurări sociale de sănătate de 10%, reținută din salarii și din alte venituri. Persoanele care obțin venituri din activități independente, din chirii, din agricultură sau din investiții datorează contribuția dacă veniturile lor anuale ating cel puțin nivelul a 12 salarii minime brute. Pe lângă cei care plătesc, legea prevede categorii asigurate fără plata contribuției, printre care copiii și tinerii aflați în educație și fără venituri. Regulile s-au modificat de mai multe ori în ultimii ani, astfel încât situația fiecărei persoane merită verificată la casa de asigurări.

Nu toată lumea este însă acoperită. Profilul de țară al României pe 2025, realizat de OCDE și de Observatorul European al Sistemelor și Politicilor de Sănătate, notează că mai mult de unu din zece români nu are asigurare socială de sănătate. Printre ei se pot afla persoane cu venituri mici sau neregulate, persoane care lucrează fără forme legale, lucrători sezonieri plecați în străinătate sau oameni care nu știu că și-au pierdut calitatea de asigurat. Pentru neasigurați, sistemul public oferă doar un pachet minimal de servicii: tratamentul urgențelor, al bolilor care se pot răspândi în comunitate, monitorizarea sarcinii și planificarea familială. Restul îngrijirii se plătește integral.

Acest detaliu explică o parte din plățile directe. Un neasigurat care are nevoie de un consult la specialist, de analize sau de un tratament pentru o boală cronică plătește tot, iar cheltuiala apare în statistica plăților din buzunar. În același timp, neasigurații sunt categoria cu cel mai mare risc de a amâna îngrijirea până când situația devine o urgență. Pentru pacient, primul pas practic este simplu: să verifice, pe site-ul casei de asigurări sau la medicul de familie, dacă figurează ca asigurat, înainte de a avea nevoie de un serviciu medical.

Cât înseamnă cheltuielile pentru sănătate pe fiecare locuitor

Miliardele de lei sunt greu de imaginat. Raportate la o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, cheltuielile din 2024 înseamnă circa 5700 de lei pe an pentru fiecare persoană. Dintre aceștia, aproximativ 4400 de lei au venit din fonduri publice, iar circa 1250 de lei au fost plătiți direct din buzunar, adică aproape 105 lei pe lună de persoană. Pentru o familie de patru persoane, plățile directe medii ajung, astfel, la aproximativ 5000 de lei pe an.

Media ascunde diferențe foarte mari. O familie tânără, fără boli cronice, poate cheltui mult mai puțin, în timp ce o gospodărie cu un vârstnic care are mai multe boli cronice și are nevoie de lucrări dentare, de ochelari sau de un aparat auditiv poate cheltui de câteva ori mai mult. Plățile directe cad, de obicei, exact asupra celor cu cele mai multe nevoi medicale, adică vârstnicii și bolnavii cronici, care au, în multe cazuri, și venituri mai mici.

În euro, INS raportează pentru 2024 o cheltuială totală de aproximativ 1143 de euro pe locuitor. Este suma din care trebuie acoperite toate spitalizările, medicamentele, consultațiile, analizele și programele de sănătate publică pentru o persoană, pe un an întreg. Pentru comparație, în Bulgaria, țara vecină cu un nivel de dezvoltare apropiat, cheltuiala a fost de aproximativ 1389 de euro pe locuitor.

Unde s-au dus cheltuielile pentru sănătate: spitale, farmacii și ambulatoriu

Spitalele au primit cea mai mare parte a banilor: 46.051 de milioane de lei, adică aproape 43% din total. Aproximativ 80% din această sumă a venit din fondul de asigurări de sănătate. Pe locul al doilea se află farmaciile și ceilalți vânzători de bunuri medicale, cu 29.141 de milioane de lei, aproape 27% din total, iar pe locul al treilea furnizorii de servicii ambulatorii (cabinete de medicină de familie, cabinete de specialitate, cabinete stomatologice, centre medicale), cu 19.209 milioane de lei, aproape 18% din total.

În acești cinci ani, structura s-a schimbat lent, dar în direcția pe care o recomandă evaluările internaționale. Ponderea spitalelor în totalul cheltuielilor a scăzut de la aproape 48% în 2020 la 42,5% în 2024, iar cea a furnizorilor ambulatorii a crescut de la aproape 14% la aproape 18%. Doar în 2024, cheltuielile pentru serviciile ambulatorii de tratament și recuperare au crescut cu 29%, iar cele pentru serviciile de medicină de familie și medicină generală cu aproape 43%, până la 6126 de milioane de lei.

Sursa: INS, Sistemul Conturilor de Sănătate în România – anul 2024 (ediția 2026), calcule Healthwise.

Pe tipuri de servicii, tratamentul (serviciile curative) a consumat 58.986 de milioane de lei, adică peste jumătate din total. Dintre acestea, 43.340 de milioane de lei au mers la tratamentul pacienților internați, fie în spitalizare continuă, fie în spitalizare de zi, iar 15.438 de milioane de lei la tratamentul ambulatoriu. Medicamentele și celelalte bunuri medicale cumpărate în afara spitalului au însumat 29.159 de milioane de lei. Îngrijirea pe termen lung a primit 5818 milioane de lei, recuperarea medicală 2383 de milioane de lei, iar analizele de laborator, imagistica și transportul pacienților 6648 de milioane de lei.

Unele categorii au crescut spectaculos în cinci ani. Cheltuielile pentru analize de laborator au crescut de aproape trei ori, de la 1004 la 2723 de milioane de lei, iar cele pentru imagistică de aproape trei ori, de la 551 la 1638 de milioane de lei. Cheltuielile pentru stomatologie au crescut de peste două ori și jumătate, de la 1783 la 4571 de milioane de lei. Sunt, în același timp, categorii în care pacienții plătesc din buzunar o parte importantă din cost.

Recuperarea medicală: categoria care a crescut cel mai repede

Dintre toate tipurile de servicii, cea mai rapidă creștere din ultimii cinci ani au avut-o serviciile de recuperare în ambulatoriu, adică fizioterapia, kinetoterapia și celelalte tratamente de recuperare făcute fără internare. Cheltuielile pentru ele au crescut de la 205 milioane de lei în 2020 la 1160 de milioane de lei în 2024, de peste cinci ori. Doar în 2024, creșterea față de anul anterior a fost de aproximativ 43%. În total, recuperarea medicală, cu și fără internare, a primit 2383 de milioane de lei.

Creșterea reflectă o nevoie reală. Recuperarea după un accident vascular cerebral, după o fractură, după o operație ortopedică sau în bolile reumatice cronice decide dacă pacientul își recapătă autonomia. Într-o populație care îmbătrânește, numărul acestor pacienți crește constant. Pacienții plătesc însă din buzunar 42% din costul recuperării ambulatorii, adică 486 de milioane de lei, în principal pentru că ședințele decontate sunt limitate ca număr și au liste de așteptare.

Tratamentul balnear urmează un drum separat. El nu este decontat din fondul de asigurări de sănătate, ci din bugetul asigurărilor sociale de stat, prin Ministerul Muncii, pentru asigurați și pensionari, pe baza biletelor de tratament. Recuperarea la domiciliu, esențială pentru pacienții imobilizați, a primit în 2024 doar 98 de milioane de lei la nivel național.

Ambulanța și transportul pacienților: bani care cresc mai încet decât sistemul

Serviciile de ambulanță și transportul pacienților au costat în 2024 aproximativ 2288 de milioane de lei, finanțate aproape integral de Ministerul Sănătății, care susține serviciile județene de ambulanță. Spre deosebire de restul sistemului, această categorie a crescut foarte puțin: de la 1953 de milioane de lei în 2020, adică doar cu 17%, în timp ce totalul cheltuielilor pentru sănătate a crescut cu 63%. Ponderea ei în total a scăzut, astfel, de la aproape trei procente la aproximativ două procente.

Pentru pacienții din mediul rural, această linie de buget contează mai mult decât pare. Datele INS despre rețeaua sanitară arată că majoritatea unităților de ambulanță și SMURD își au sediul în orașe, iar echipajele acoperă distanțe mari până în comunele din jur. Transportul pacienților care nu sunt urgențe, de exemplu spre dializă, spre ședințe de tratament sau spre recuperare, este adesea organizat și plătit de familie. În statistică, o parte dintre aceste cheltuieli nici nu apar, pentru că sunt făcute cu mașina personală sau cu transportul public.

Plățile din buzunar: 23,82 miliarde de lei, mai mult de o cincime din cheltuielile pentru sănătate

Tabelele detaliate ale INS permit un răspuns la o întrebare pe care prezentarea generală a datelor nu o abordează direct: pe ce anume plătesc românii din propriul buzunar? Răspunsul arată un tipar clar. Aproape 39% din plățile directe au mers pe medicamente fără rețetă, aproape 17% pe contribuția personală la medicamentele compensate, iar peste 17% pe tratamente stomatologice. Aceste trei categorii însumează aproape trei sferturi din tot ce plătesc oamenii direct pentru sănătate.

Sursa: INS, anexa privind cheltuielile curente pe scheme de finanțare și tipuri de servicii, anul 2024; ponderi calculate de Healthwise.

Medicamentele fără rețetă: cea mai mare cheltuială din buzunar

Românii au cheltuit în 2024 pentru medicamente fără rețetă 9184 de milioane de lei, sumă plătită integral din buzunar, pentru că aceste produse nu sunt decontate de casa de asigurări. Ele reprezintă aproape 32% din toate cheltuielile pentru bunuri medicale cumpărate în afara spitalului. În aceeași categorie intră analgezicele, antiinflamatoarele, medicamentele pentru răceală, antiacidele și multe alte produse cumpărate fără consult medical.

Cifra nu înseamnă automat consum excesiv, dar merită citită împreună cu alte date. Automedicația este comodă și, pentru afecțiuni minore, rezonabilă. Devine însă riscantă atunci când ține loc de diagnostic: dureri recurente tratate ani la rând cu analgezice, arsuri gastrice care maschează o boală digestivă sau combinații de medicamente care interacționează fără ca pacientul să știe. Pentru mulți oameni, farmacia este mai aproape și mai accesibilă decât medicul, iar acest lucru se vede în statistică.

Contribuția la medicamentele compensate

Pentru medicamentele eliberate cu prescripție medicală, cheltuielile totale au fost de 17.197 de milioane de lei. Casa de asigurări a acoperit cea mai mare parte, dar pacienții au plătit contribuția personală, adică diferența dintre prețul medicamentului și suma decontată, estimată la 4033 de milioane de lei. Pacienții acoperă astfel aproape un sfert din costul medicamentelor prescrise. Pentru un pacient cu mai multe boli cronice, aceste sume se adună lună de lună.

Stomatologia: aproape integral plătită de pacient

Tratamentele stomatologice au costat în 2024 în total 4571 de milioane de lei, dintre care 4124 de milioane de lei au fost plătite direct de pacienți, adică 90%. Fondul de asigurări a acoperit doar 432 de milioane de lei. Pentru majoritatea adulților, stomatologia funcționează, practic, ca un serviciu privat. Datele europene arată consecința: potrivit profilului de țară al României pe 2025, realizat de OCDE și de Observatorul European al Sistemelor și Politicilor de Sănătate, 16% dintre români au declarat nevoi de îngrijire dentară neacoperite, a treia cea mai mare valoare din UE, iar printre persoanele expuse riscului de sărăcie procentul a urcat la 44%.

Sănătatea orală nu ține doar de estetică. Bolile parodontale sunt asociate cu diabetul și cu bolile cardiovasculare, infecțiile dentare netratate se pot extinde, iar pierderea dinților afectează alimentația, mai ales la vârstnici. O componentă de sănătate plătită aproape integral din buzunar tinde să fie amânată exact de cei care și-o permit cel mai greu.

Ochelarii, aparatele auditive și celelalte dispozitive medicale

O categorie mai puțin discutată a plăților din buzunar o reprezintă dispozitivele medicale durabile: ochelarii și lentilele de contact, aparatele auditive, dispozitivele ortopedice și alte echipamente pentru uz personal. Cheltuielile pentru ele au crescut de la 738 de milioane de lei în 2020 la 1816 milioane de lei în 2024, de aproape două ori și jumătate. Pacienții plătesc aproximativ 81% din acest cost, adică 1476 de milioane de lei, iar casa de asigurări acoperă doar 338 de milioane de lei.

Pentru vârstnici, aceste dispozitive nu sunt un lux. Vederea corectată reduce riscul de cădere, iar căderile sunt una dintre principalele cauze de fracturi și de pierdere a autonomiei după 65 de ani. Pierderea auzului netratată izolează persoana de familie și de comunitate, iar cercetarea o consideră unul dintre factorii de risc care pot fi modificați pentru declinul cognitiv și demență. Un aparat auditiv costă însă, adesea, câteva mii de lei, iar o parte importantă din preț rămâne în sarcina pacientului.

Rezultatul este previzibil: exact persoanele care ar avea cel mai mult de câștigat, vârstnicii cu pensii mici, sunt cele care amână cel mai des ochelarii noi sau aparatul auditiv. Pentru un sistem care cheltuiește mult pentru tratarea fracturilor și a complicațiilor, investiția într-un dispozitiv simplu, făcută la timp, este una dintre cele mai eficiente forme de prevenție, deși în statistică nu este înregistrată ca prevenție.

Analize, imagistică și consultații la specialist

Pacienții plătesc din buzunar aproape jumătate din costul analizelor de laborator (45%), aproape o treime din costul imagisticii (32%) și peste o treime din costul consultațiilor și tratamentelor ambulatorii la specialist (37%). Explicația ține de modul în care funcționează sistemul: serviciile decontate de casa de asigurări au bugete lunare limitate, iar când acestea se epuizează sau timpul de așteptare este prea lung, mulți pacienți aleg să plătească la privat. Pentru medicina de familie, situația este inversă: pacienții plătesc sub 4% din cost, pentru că serviciile de bază sunt decontate.

Prevenția: 1233 de milioane de lei, adică 11 lei din fiecare 1000 cheltuiți pentru sănătate

În clasificarea europeană, serviciile de prevenție cuprind programele de informare și educare pentru sănătate, vaccinarea, depistarea precoce a bolilor (screeningul), monitorizarea stării de sănătate și supravegherea epidemiologică. În 2024, România a cheltuit pentru toate acestea 1233 de milioane de lei, adică aproximativ 11 lei din fiecare 1000 de lei cheltuiți pentru sănătate. Raportat la o populație de circa 19 milioane de locuitori, înseamnă aproximativ 65 de lei pe an pentru fiecare persoană.

În lei, suma a crescut ușor față de 2023, cu aproximativ 7%, dar pentru că totalul cheltuielilor a crescut mult mai repede, ponderea prevenției a scăzut. Ea atinsese un vârf în 2021, în plin program de vaccinare anti-COVID, când a ajuns la 2867 de milioane de lei și la aproape 4% din total. De atunci, suma s-a redus la mai puțin de jumătate.

Sursa: INS, Sistemul Conturilor de Sănătate în România – anul 2024 (ediția 2026), calcule Healthwise. Valorile sunt rotunjite la milioane de lei.

Vaccinarea după pandemie: sub nivelul din 2020

Cheltuielile pentru vaccinare au fost în 2024 de 281 de milioane de lei, cu peste 80% mai puțin decât în 2021 și chiar sub nivelul din 2020 (363 de milioane de lei). Scăderea față de anii pandemiei era de așteptat, pentru că atunci s-au cumpărat și administrat milioane de doze de vaccin anti-COVID. Faptul că suma din 2024 este mai mică decât cea din 2020 este însă un semnal separat, mai ales într-o țară care a trecut în ultimii ani prin epidemii de rujeolă și unde acoperirea vaccinală la copii a scăzut sub pragurile recomandate. Datele INS nu arată câte doze s-au administrat, dar arată cât de puțin reprezintă vaccinarea în bugetul sănătății: sub trei lei din fiecare 1000.

Screeningul: plătit mai mult de pacienți decât din bani publici

Una dintre cele mai mici linii din tabel este și una dintre cele mai importante pentru bolile cronice. Pentru depistarea precoce a bolilor s-au cheltuit în 2024 doar 51 de milioane de lei, adică sub trei lei pe locuitor pe an. Mai mult, aproximativ două treimi din această sumă (34,5 milioane de lei) au fost plătite de pacienți din buzunar, iar din fonduri publice au venit doar circa 17 milioane de lei. Screeningul cancerului de col uterin, al cancerului de sân sau al cancerului colorectal este una dintre intervențiile cu cel mai bun raport cost-beneficiu din medicină, pentru că descoperă boala într-un stadiu în care tratamentul este mai simplu și mai eficient.

Cea mai mare parte a bugetului de prevenție, aproximativ 60%, merge la supravegherea epidemiologică și controlul bolilor transmisibile, activitate desfășurată în principal prin direcțiile de sănătate publică. Este o funcție esențială, dar invizibilă pentru pacient: ea detectează focarele, urmărește bolile infecțioase și intervine în epidemii. Prevenția individuală, cea care ajunge direct la oameni prin vaccin sau prin test de depistare, primește mult mai puțin.

România are cea mai mică cheltuială pentru prevenție pe locuitor din Uniunea Europeană

Datele Eurostat pentru 2023 plasează România pe ultimul loc în UE la cheltuielile pentru prevenție: 12,2 euro pe locuitor, față de 303,9 euro în Țările de Jos, țara cu cea mai mare valoare. România are și cea mai mică pondere a prevenției în produsul intern brut dintre statele membre. La nivelul întregii Uniuni, prevenția a reprezentat în 2023 aproximativ 37 de lei din fiecare 1000 cheltuiți pentru sănătate, aproape de trei ori mai mult decât în România în același an (13 lei din 1000).

România în Uniunea Europeană: cea mai mică cheltuială pentru sănătate pe locuitor

Raportat la populație, România a cheltuit pentru sănătate în 2024 aproximativ 1143 de euro pe locuitor, cea mai mică valoare din Uniunea Europeană, sub Bulgaria (1389 de euro). La polul opus se află Luxemburg (7306 euro) și Irlanda (6728 de euro). Potrivit INS, cheltuiala pe locuitor a României reprezintă aproximativ 30% din media UE disponibilă pentru 2023.

Structura finanțării diferă și ea de media europeană. În România, fondurile publice și asigurările obligatorii acoperă peste 77% din cheltuieli, față de 80,2% în UE. Plățile directe ale populației reprezintă 22%, cu aproape 7 puncte procentuale peste media europeană de 15,2%. Asigurările voluntare de sănătate, private sau prin angajator, acoperă în România doar 0,7% din cheltuieli, cea mai mică pondere dintre statele care raportează această categorie, față de 4,6% în UE. Cele mai mari ponderi ale plăților din buzunar din UE se înregistrează în Letonia, Grecia și Bulgaria, iar cele mai mici în Franța, Luxemburg și Croația.

Sursa: INS, capitolul Comparații internaționale din Sistemul Conturilor de Sănătate, anul 2024; Eurostat, Preventive health care expenditure statistics (date 2023).

Combinația dintre cheltuiala publică redusă pe locuitor și ponderea mare a plăților directe are o consecință practică. În sistemele în care pacienții plătesc mult din buzunar, persoanele cu venituri mici amână consultațiile, analizele și tratamentele. Profilul de țară pe 2025 arată exact acest tipar: 15% dintre românii expuși riscului de sărăcie au raportat nevoi medicale neacoperite, față de circa 4% dintre ceilalți.

Asigurările private de sănătate: sub un procent din cheltuieli

Asigurările voluntare de sănătate au plătit în 2024 indemnizații de 633 de milioane de lei, de aproape două ori mai mult decât în 2020 (332 de milioane de lei), dar în continuare sub un procent din totalul cheltuielilor pentru sănătate. Împreună cu banii organizațiilor nonprofit și cu serviciile medicale plătite de angajatori, toate schemele voluntare au însumat 806 milioane de lei. În UE, astfel de scheme acoperă în medie 4,6% din cheltuieli, iar în unele țări mult mai mult.

Merită făcută o distincție care îi încurcă pe mulți pacienți. O asigurare privată de sănătate este un contract prin care asigurătorul plătește, în limitele poliței, anumite servicii medicale sau o indemnizație în caz de boală sau accident. Un abonament medical este, de regulă, un pachet de servicii plătit în avans la o anumită rețea de clinici, cu un număr de consultații și analize incluse. Multe companii oferă angajaților abonamente, iar INS include serviciile plătite de angajatori pentru propriii angajați într-o categorie separată, care însumează doar 32 de milioane de lei. Suma pare mică față de răspândirea abonamentelor, iar INS precizează că cheltuielile din afara sistemului public sunt, în general, subestimate din cauza lipsei surselor de date.

Pentru majoritatea românilor, alternativa la sistemul public nu este, așadar, asigurarea privată, ci plata directă, consultație cu consultație. Acest lucru explică de ce ponderea plăților din buzunar este atât de mare: în alte țări, o parte din aceste cheltuieli trece printr-un asigurător, care negociază prețuri și împarte riscul între asigurați.

Îngrijirea pe termen lung și sănătatea mintală: categoriile care nu cresc

Îngrijirea pe termen lung, adică serviciile pentru persoanele care nu se mai pot îngriji singure din cauza vârstei, a bolilor cronice sau a dizabilităților, a primit 5818 milioane de lei în 2024. Ponderea ei în total a rămas aceeași ca în 2020 (5,4%), deși populația îmbătrânește și nevoia crește. Aproape două treimi din sumă merg la îngrijirea cu internare în unități specializate, iar restul la îngrijirea ambulatorie și la domiciliu.

Una dintre cifrele cele mai greu de văzut în comunicatele de presă privește unitățile rezidențiale pentru sănătatea mintală și tratarea dependențelor. Cheltuielile pentru acestea au scăzut de la 349 de milioane de lei în 2020 la 150 de milioane de lei în 2024, cu peste 50%, în timp ce totalul cheltuielilor pentru sănătate a crescut cu 63%. Spitalele de psihiatrie au primit 1547 de milioane de lei. Tabelele nu explică scăderea, care poate ține de închiderea unor unități, de reorganizarea lor sau de mutarea unor servicii în alte categorii, dar direcția este clară: îngrijirea rezidențială pentru sănătatea mintală nu a ținut pasul cu restul sistemului.

O altă linie merită menționată pentru familiile care îngrijesc acasă o persoană dependentă. Gospodăriile apar în conturile de sănătate și ca furnizori de îngrijire la domiciliu, cu 916 milioane de lei în 2024. Suma reprezintă însă, în principal, indemnizațiile plătite de Ministerul Muncii pentru însoțitorii persoanelor cu handicap vizual grav sau accentuat. Munca de îngrijire făcută de membrii familiei pentru vârstnicii dependenți, de cele mai multe ori neplătită, nu apare în aceste cifre.

Îngrijirea la domiciliu: cele mai mici sume din sistem

Îngrijirea făcută acasă primește foarte puțini bani în comparație cu nevoia. În 2024, tratamentul medical la domiciliu a primit 208 milioane de lei, recuperarea la domiciliu 98 de milioane de lei, iar îngrijirea de lungă durată la domiciliu 1059 de milioane de lei. Împreună, aceste sume înseamnă aproximativ 13 lei din fiecare 1000 cheltuiți pentru sănătate. Furnizorii specializați de îngrijiri la domiciliu, adică firmele și organizațiile care trimit asistenți medicali și îngrijitori acasă la pacient, au primit în total 257 de milioane de lei.

O bună parte din suma pentru îngrijirea de lungă durată la domiciliu nu merge la servicii medicale profesioniste, ci la indemnizațiile însoțitorilor, adică membri ai familiei care îngrijesc o persoană cu dizabilitate. Pentru un vârstnic imobilizat, cu escare, cu diabet sau după un accident vascular cerebral, îngrijirea profesionistă la domiciliu (pansamente, administrarea tratamentului, mobilizare, monitorizare) poate preveni complicațiile și reinternările, dar este disponibilă în volum mic și adesea doar contra cost.

Datele arată un sistem construit în jurul spitalului și al farmaciei, în care casa pacientului rămâne în mare parte responsabilitatea familiei. Pe măsură ce populația îmbătrânește, acest dezechilibru va conta tot mai mult, pentru că fiecare internare evitată printr-o îngrijire bună acasă este mai ieftină pentru sistem și mai bună pentru pacient.

Tratamentele în străinătate s-au triplat

Cheltuielile pentru serviciile medicale primite de rezidenții români de la furnizori din străinătate au crescut de la 407 milioane de lei în 2023 la 1299 de milioane de lei în 2024, de peste trei ori. INS explică creșterea prin plățile făcute de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru tratamentele efectuate în străinătate de asigurații români și prin aplicarea regulilor unitare de acordare a îngrijirilor medicale în spațiul UE. Pentru pacient, aceasta înseamnă că anumite tratamente care nu sunt disponibile sau accesibile în țară pot fi decontate în străinătate, în condițiile stabilite de legislația europeană.

Ce înseamnă cheltuielile pentru sănătate din 2024 pentru pacienți

Pentru un pacient obișnuit, cifrele Sistemului Conturilor de Sănătate se traduc în câteva realități concrete. Internarea în spital este aproape integral acoperită de asigurare. Consultațiile la medicul de familie sunt aproape integral decontate. Tratamentele stomatologice, medicamentele fără rețetă, ochelarii și o parte importantă din analize și din consultațiile la specialist sunt, în bună măsură, plătite din buzunar. Diferența dintre ce acoperă sistemul și ce nu acoperă explică de ce, pentru multe familii, sănătatea este o cheltuială lunară constantă, chiar și atunci când sunt asigurate.

Distribuția banilor explică și de ce prevenția ajunge greu la oameni. Un sistem care cheltuiește 11 lei din 1000 pentru prevenție și peste 400 de lei din 1000 pentru spitale va detecta multe boli abia atunci când sunt avansate și costisitoare de tratat. Hipertensiunea nediagnosticată devine accident vascular cerebral, diabetul nedepistat devine boală renală sau amputație, iar cancerul descoperit târziu cere tratamente mai lungi, mai grele și mai scumpe. Fiecare dintre aceste situații ajunge, în final, în coloana cheltuielilor de spital.

Pentru pacientul individual, concluzia practică este că serviciile preventive disponibile gratuit sunt printre cele mai valoroase părți ale sistemului și printre cele mai puțin folosite. Consultația preventivă la medicul de familie, vaccinurile din calendarul național și programele de screening organizate public nu apar ca sume mari în statistică, dar sunt cele care pot schimba evoluția unei boli.

2x GimnasticăAcvatică Premium

Un prim pas pentru un bebe mai puternic

De la 2 luni|Doar până pe 8 noiembrie|ABC Dorobanți

Sfaturi Healthwise

Folosiți consultațiile preventive decontate. Asigurații au dreptul la consultații preventive periodice la medicul de familie, în funcție de vârstă. Întrebați-vă medicul ce evaluări și analize vă sunt recomandate pentru grupa dumneavoastră de vârstă și când ar trebui repetate.

Interesați-vă de programele de screening gratuit din județul dumneavoastră. Pentru unele tipuri de cancer și pentru alte boli cronice există programe de depistare finanțate public. Medicul de familie sau direcția de sănătate publică județeană vă pot spune ce programe sunt active și cum vă puteți înscrie.

Verificați-vă vaccinările, nu doar pe cele ale copiilor. Vaccinurile din calendarul național pentru copii sunt gratuite. Pentru adulți, anumite vaccinuri, cum este cel antigripal, sunt gratuite pentru grupele de risc. Discutați cu medicul de familie ce vaccinuri vi se potrivesc.

Nu folosiți medicamentele fără rețetă ca înlocuitor de diagnostic. Dacă luați săptămâni la rând același analgezic, antiacid sau medicament pentru somn, simptomul merită evaluat de un medic. Rugați-l pe farmacist să verifice interacțiunile dacă luați deja alte medicamente.

Întrebați de variante generice. Pentru medicamentele compensate, contribuția personală poate diferi mult între produse cu aceeași substanță activă. Întrebați medicul și farmacistul dacă există o variantă cu contribuție personală mai mică.

Nu amânați controlul dentar. Un control și o igienizare periodice costă mult mai puțin decât tratamentul unei infecții sau o lucrare protetică. Pentru copii, verificați ce servicii stomatologice sunt decontate de casa de asigurări.

Păstrați documentele medicale și bonurile. Scrisorile medicale, rezultatele analizelor și evidența costurilor vă ajută să evitați investigațiile repetate inutil și să aveți o imagine clară a cheltuielilor de sănătate din familie.

Concluzie Healthwise

Cheltuielile pentru sănătate în România au crescut rapid în ultimii cinci ani, până la 108 miliarde de lei în 2024, dar sistemul pornește de la cel mai mic nivel pe locuitor din Uniunea Europeană. Banii publici merg în continuare, în cea mai mare parte, spre spitale și medicamente, iar ponderea îngrijirii ambulatorii crește lent. Pacienții plătesc din buzunar mai mult de o cincime din total, aproape integral pentru stomatologie și medicamentele fără rețetă și în bună parte pentru analize și consultații la specialist. Prevenția primește 11 lei din fiecare 1000, iar screeningul, sub trei lei pe locuitor pe an, plătiți mai mult de pacienți decât din bani publici. Cifrele arată un sistem care plătește mai ales pentru boala deja instalată și foarte puțin pentru evitarea ei.

Tabelele detaliate adaugă câteva nuanțe care contează pentru familii. Recuperarea medicală a crescut cel mai repede, dar aproape jumătate din cost rămâne la pacient. Dispozitivele care păstrează autonomia vârstnicilor, ochelarii și aparatele auditive, sunt plătite în mare parte din buzunar. Îngrijirea la domiciliu și transportul pacienților primesc foarte puțini bani, iar asigurările private acoperă sub un procent din cheltuieli. Cei circa 1250 de lei plătiți direct pe an de fiecare persoană sunt însă o medie; pentru vârstnici și pentru bolnavii cronici, suma este de obicei mult mai mare.

Surse

Institutul Național de Statistică. Sistemul Conturilor de Sănătate (SCS) în România – anul 2024. București: INS; august 2026. Publicație și anexe (format .xlsx). insse.ro.
Sursa principală a articolului: cheltuielile curente pe surse de finanțare, tipuri de furnizori și tipuri de servicii, evoluția 2020–2024, plățile directe pe categorii de servicii, cheltuielile pentru prevenție pe tipuri de programe și comparațiile europene privind cheltuielile pe locuitor și structura finanțării.

Eurostat. Preventive health care expenditure statistics. Statistics Explained; date pentru anul 2023. ec.europa.eu/eurostat.
Susține comparația europeană privind cheltuielile pentru prevenție pe locuitor și ponderea prevenției în cheltuielile de sănătate.

OECD, European Observatory on Health Systems and Policies. Romania: Country Health Profile 2025. State of Health in the EU. Paris/Bruxelles; 2025.
Susține datele privind nevoile de îngrijire dentară neacoperite, nevoile medicale neacoperite ale persoanelor expuse riscului de sărăcie și ponderea românilor fără asigurare socială de sănătate.

OECD. OECD Reviews of Health Systems: Romania 2025. Paris: OECD Publishing; 2025. doi:10.1787/f52e4a98-en
Susține afirmația privind frecvența plăților informale către medici în România comparativ cu media UE.

OECD, Eurostat, World Health Organization. A System of Health Accounts 2011: Revised edition. Paris: OECD Publishing; 2017. doi:10.1787/9789264270985-en
Susține descrierea metodologiei conturilor de sănătate și a modului în care sunt clasificate serviciile de prevenție.