Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Acacia arabica

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Arbore cu coajă bogată în taninuri, cu efect astringent pe mucoase. Nu este specia din care se obține guma arabică.

Acacia arabica, cu denumirea botanică acceptată Vachellia nilotica, este un arbore din Africa și din Asia de Sud, numit babul în India. Coaja, gumele și păstăile sunt folosite tradițional pentru afecțiuni ale mucoaselor — gingivite, diaree, tuse — iar baza farmacologică este una singură: conținutul mare de taninuri.

Confuzia cea mai frecventă este cu guma arabică, care provine din alte specii — Acacia senegal și Acacia seyal, redenumite astăzi Senegalia senegal și Vachellia seyal. Guma arabică este un aditiv alimentar cu profil complet diferit, iar dovezile pentru ea nu se transferă la babul.

Pe scurt

Arbore numit babul; denumirea acceptată este Vachellia nilotica.
Coaja este bogată în taninuri condensate și în catechine.
Efectul principal este astringent, pe mucoase.
Nu este specia din care se obține guma arabică.
Dovezile clinice se limitează la câteva studii pe igiena orală.

Ce face în formulă

Taninurile precipită proteinele de suprafață ale mucoasei și formează un strat protector, contractat. Senzația este de astringență, iar consecințele practice sunt reducerea secreției, scăderea permeabilității locale și un efect antiinflamator mecanic. Acesta este un efect fizico-chimic real, care nu depinde de absorbție.

Pentru utilizarea respiratorie, mecanismul propus este același: astringență pe mucoasa faringiană. Pentru un extract administrat în capsulă, însă, contactul cu mucoasa faringiană nu există — iar efectul astringent local dispare.

Unde există dovezi și unde nu

Igiena orală

Aici sunt singurele dovezi clinice rezonabile. Câteva studii mici au comparat ape de gură și pulberi de dinți cu extract de babul cu produse de referință, raportând reduceri ale plăcii bacteriene și ale indicilor de gingivită.

Mecanismul este plauzibil — astringență plus activitate antibacteriană a taninurilor — și contactul direct cu mucoasa este asigurat. Pentru aceste utilizări, afirmația are suport.

Utilizarea sistemică

Pentru administrarea orală în capsule, dovezile lipsesc. Taninurile se absorb slab, iar efectul astringent nu se exercită la distanță. Rămân efectele locale pe mucoasa digestivă, relevante pentru diaree, și o contribuție nedeterminabilă la restul.

Pentru indicația respiratorie într-o formulă în capsule, mecanismul invocat nu funcționează.

Problema taninurilor, din nou

Ca la Terminalia bellirica, conținutul mare de taninuri interferează cu absorbția fierului neheminic, a zincului și a calciului. Efectul este documentat și relevant pentru persoanele cu risc de deficit.

Într-o formulă care conține două surse bogate în taninuri — babul și Terminalia — efectul cumulat merită luat în calcul, mai ales la administrarea la masă.

Ce se știe despre siguranță

Coaja și guma au istoric lung de utilizare tradițională, iar la cantitățile obișnuite tolerabilitatea este bună. Efectele adverse raportate sunt digestive — constipație, disconfort — și previzibile din astringență.

Datele de siguranță pentru extracte concentrate și pentru administrare îndelungată sunt limitate. Conținutul mare de taninuri este relevant pentru absorbția mineralelor.

Cine ar trebui să fie atent

Persoanele cu anemie feriprivă sau cu risc de deficit de fier ar trebui să distanțeze administrarea de mese și de suplimentele cu fier, cu cel puțin două ore.

Astringența poate accentua constipația. La persoanele predispuse, acest lucru merită luat în calcul.

În sarcină, datele sunt insuficiente și nu se recomandă.

Confuzia cu guma arabică poate induce în eroare pe cineva care caută efectele acesteia — de exemplu, cele de fibră prebiotică, documentate pentru guma arabică și inexistente aici.

Întrebări frecvente

Este sursa gumei arabice?

Nu. Guma arabică provine din Acacia senegal și Acacia seyal, specii diferite, redenumite Senegalia senegal și Vachellia seyal. Acacia arabica este babul, cu profil chimic și utilizări diferite.

Ce face, concret?

Taninurile din coajă precipită proteinele de suprafață ale mucoasei și formează un strat protector contractat — efect astringent. Este fizico-chimic și local, nu depinde de absorbție.

Are dovezi clinice?

Câteva studii mici pe igiena orală — reduceri ale plăcii bacteriene și ale gingivitei. Pentru administrarea în capsule, dovezile lipsesc, iar mecanismul astringent nu se exercită la distanță.

De ce apare în formule respiratorii?

Pentru efectul astringent pe mucoasa faringiană. Într-o capsulă, însă, contactul cu faringele nu există, iar mecanismul nu funcționează.

Interferează cu absorbția fierului?

Da, prin taninuri, ca orice sursă bogată în ele. Pentru cine are risc de deficit de fier, administrarea trebuie distanțată de mese și de suplimentele cu fier.

Pot să o iau în sarcină?

Nu se recomandă, în absența datelor de siguranță.

Confuzii frecvente

„Acacia este acacia”

Genul a fost reorganizat taxonomic, iar speciile au profiluri complet diferite. Guma arabică din Senegalia senegal este o fibră solubilă cu dovezi prebiotice; babul este o coajă bogată în taninuri cu efect astringent. Numele de gen nu spune nimic.

„Un astringent într-o capsulă funcționează pe gât”

Efectul astringent cere contact direct cu mucoasa. O capsulă se dizolvă în stomac, nu în faringe. Pentru efect faringian, forma trebuie să fie lichidă, de gargară sau de pastilă de supt.

„Taninurile sunt doar antioxidanți”

Au și activitate antioxidantă in vitro, dar efectul lor dominant in vivo este cel de legare — a proteinelor mucoasei, de unde astringența, și a mineralelor din alimentație, de unde interferența cu absorbția fierului.

Concluzie

Acacia arabica este babul, nu sursa gumei arabice, iar confuzia de specie este singura problemă reală legată de ea. Efectul documentat este astringent și local, cu câteva dovezi pe igiena orală.

Într-o capsulă, mecanismul astringent faringian nu funcționează, iar conținutul mare de taninuri contribuie la interferența cu absorbția fierului.

Referințe

Pradeep AR, Happy D, Garg G. „Comparative effect of 0.2% chlorhexidine and herbal mouthrinse on established gingivitis: a randomized controlled trial.” Australian Dental Journal, 2010.

Susține existența studiilor clinice mici pe preparate orale cu extracte de Acacia, cu reduceri ale plăcii bacteriene și ale indicilor de gingivită.

Rather LJ, Shahid-ul-Islam, Mohammad F. „Acacia nilotica (L.): a review of its traditional uses, phytochemistry, and pharmacology.” Sustainable Chemistry and Pharmacy, 2015.

Susține profilul fitochimic bogat în taninuri condensate și catechine, utilizările tradiționale și distincția față de speciile producătoare de gumă arabică.

Hurrell RF, Reddy M, Cook JD. „Inhibition of non-haem iron absorption in man by polyphenolic-containing beverages.” British Journal of Nutrition, 1999.

Susține inhibarea absorbției fierului neheminic de către taninuri și relevanța distanțării administrării de mese.

Termeni corelați

Terminalia bellirica, Tanin, Mucoasă respiratorie, Fitoterapie, Supliment alimentar, Biodisponibilitate

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00