Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Fitoterapie

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Farmaceutic

Folosirea preparatelor din plante cu scop terapeutic. În UE are un cadru de reglementare propriu, distinct de cel al suplimentelor.

Fitoterapia este folosirea preparatelor obținute din plante — extracte, tincturi, infuzii, pulberi — cu scop terapeutic. Nu este o metodă alternativă prin definiție: o parte din medicamentele moderne sunt de origine vegetală, iar o parte din preparatele vegetale au indicații recunoscute.

Ce separă fitoterapia de farmacologia clasică este obiectul: un extract este un amestec de sute de compuși, cu variabilitate dată de specie, varietate, parte folosită, moment al recoltării, solvent de extracție și raport de concentrare. Standardizarea extractului este, de aceea, problema centrală.

Pe scurt

Folosirea preparatelor vegetale cu scop terapeutic.
În UE există trei statute distincte: medicament, medicament tradițional, supliment alimentar.
„Utilizare tradițională” înseamnă 30 de ani de folosință, nu eficacitate demonstrată.
Standardizarea extractului determină dacă rezultatele sunt reproductibile.
Interacțiunile cu medicamentele sunt reale și frecvent subestimate.

Ce face în formulă

Un extract vegetal conține compusul sau compușii activi alături de sute de alte molecule. Unele contribuie la efect, altele îl modulează, altele sunt inerte sau nedorite. Această complexitate este, în funcție de perspectivă, un avantaj — efecte multiple complementare — sau o problemă de reproductibilitate.

Standardizarea rezolvă parțial problema: extractul este ajustat la un conținut declarat din unul sau câțiva markeri. Dar un extract standardizat la 95% curcuminoizi și o pulbere de turmeric nu sunt interschimbabile, iar studiile făcute pe primul nu susțin afirmații despre al doilea.

Cele trei statute de reglementare în UE

Medicament pe bază de plante cu utilizare bine stabilită

Statutul cel mai solid. Necesită dovezi de eficacitate și siguranță comparabile, la nivel de principiu, cu cele pentru orice medicament, inclusiv studii clinice. Extractul este definit precis, iar indicația este aprobată.

Exemple din monografiile europene: anumite extracte de Ginkgo biloba, de sunătoare, de valeriană, de pasiflora, de iederă. Lista este scurtă tocmai pentru că cerința de dovezi este reală.

Medicament tradițional pe bază de plante

Statut introdus prin Directiva 2004/24/CE. Cere demonstrarea a 30 de ani de folosință medicinală, dintre care 15 în Uniunea Europeană, și dovedirea siguranței — dar nu studii clinice de eficacitate.

Indicația trebuie să menționeze explicit că folosirea se bazează exclusiv pe utilizarea tradițională. Aceasta este o afirmație despre vechimea folosirii, nu despre eficacitate demonstrată — o distincție care se pierde aproape sistematic în comunicarea comercială.

Supliment alimentar

Multe preparate vegetale sunt comercializate ca suplimente, nu ca medicamente. Acest statut nu cere dovezi de eficacitate și nu permite, legal, nicio mențiune terapeutică.

Pentru botanice, mențiunile de sănătate sunt într-o situație specială: nicio mențiune pentru substanțe botanice nu a fost autorizată de Comisia Europeană, iar lista „on hold” nu este o autorizare. Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 30 aprilie 2025 în cauza C-386/23 a clarificat că folosirea unei mențiuni „on hold” nu este automat permisă.

Ce înseamnă aceasta practic

Același nume de plantă poate apărea în toate trei statutele, cu cerințe de dovezi complet diferite. Un extract de iederă autorizat ca medicament și un sirop de iederă vândut ca supliment nu sunt echivalente, nici juridic, nici farmaceutic.

Pentru cineva care alege un produs, întrebarea utilă nu este „ce plantă conține” ci „ce extract, în ce concentrație, standardizat la ce și cu ce statut”. Informația este de obicei pe etichetă, dar rar în comunicare.

Ce se știe despre siguranță

„Natural” nu înseamnă lipsit de risc. Hepatotoxicitatea indusă de plante este o cauză documentată de leziune hepatică, iar unele dintre cele mai bine caracterizate sunt vegetale: alcaloizii pirolizidinici, kava, anumite extracte de ceai verde în doze mari.

Interacțiunile cu medicamentele sunt problema cel mai frecvent subestimată. Sunătoarea induce puternic citocromul CYP3A4 și glicoproteina P, reducând concentrația a numeroase medicamente — contraceptive orale, imunosupresoare, anticoagulante orale directe, unele antiretrovirale.

Cine ar trebui să fie atent

Persoanele care iau medicamente cu interval terapeutic îngust — anticoagulante, imunosupresoare, antiepileptice, digoxină — ar trebui să discute orice preparat vegetal cu medicul sau farmacistul înainte de a-l folosi.

În sarcină și alăptare, majoritatea preparatelor vegetale nu au date de siguranță, iar absența datelor nu este o dovadă de inocuitate.

Preoperator, multe ghiduri recomandă oprirea preparatelor vegetale cu una-două săptămâni înainte, din cauza efectelor pe coagulare și pe metabolizarea anestezicelor.

Un produs care nu precizează extractul, raportul de concentrare și standardizarea nu permite nicio comparație cu studiile — iar aceasta este o informație despre produs.

Întrebări frecvente

Fitoterapia este medicină alternativă?

Nu prin definiție. O parte din medicamentele moderne sunt de origine vegetală, iar în UE unele extracte au statut de medicament cu eficacitate demonstrată. Ce variază enorm este nivelul de dovezi de la un preparat la altul.

Ce înseamnă „utilizare tradițională”?

Că s-au demonstrat 30 de ani de folosință medicinală, dintre care 15 în UE, plus siguranța — fără studii clinice de eficacitate. Este o afirmație despre vechimea folosirii, nu despre eficacitate.

De ce contează standardizarea?

Pentru că un extract este un amestec de sute de compuși, iar conținutul variază cu specia, varietatea, partea folosită, recoltarea și solventul. Fără standardizare, rezultatele nu sunt reproductibile și studiile nu se transferă între produse.

Suplimentele vegetale pot avea mențiuni terapeutice?

Nu. Nicio mențiune de sănătate pentru substanțe botanice nu a fost autorizată de Comisia Europeană, iar lista „on hold” nu echivalează cu o autorizare — hotărârea CJUE C-386/23 din 2025 a clarificat acest punct.

Plantele sunt mai sigure decât medicamentele?

Nu. Hepatotoxicitatea indusă de plante este documentată, iar interacțiunile medicamentoase sunt problema cel mai subestimată — sunătoarea reduce concentrația a numeroase medicamente prin inducția CYP3A4.

Pot lua un preparat vegetal împreună cu tratamentul meu?

Depinde de ambele. Pentru medicamente cu interval terapeutic îngust — anticoagulante, imunosupresoare, antiepileptice — întrebarea trebuie pusă medicului sau farmacistului înainte, nu după.

Confuzii frecvente

„Natural, deci fără efecte adverse”

Compușii vegetali sunt molecule active cu farmacologie proprie. Lipsa unui profil de efecte adverse pe etichetă reflectă statutul de reglementare al produsului, nu absența riscului.

„Utilizare tradițională înseamnă că funcționează”

Înseamnă 30 de ani de folosință documentată și siguranță demonstrată. Eficacitatea nu este cerută pentru acest statut — iar mențiunea obligatorie de pe ambalaj spune exact asta.

„Studiile pe curcumină susțin pulberea de turmeric”

Un extract standardizat la 95% curcuminoizi, în formulare cu biodisponibilitate crescută, și condimentul din bucătărie sunt materiale diferite. Studiile făcute pe primul nu se transferă la al doilea.

Concluzie

Fitoterapia acoperă un interval foarte larg de nivele de dovezi, de la extracte cu statut de medicament și eficacitate demonstrată până la preparate vândute ca suplimente, pentru care nicio mențiune terapeutică nu este legală.

Întrebările utile sunt despre extract, concentrare, standardizare și statut, nu despre numele plantei. Iar „natural” nu răspunde la niciuna dintre ele — mai ales când tratamentul existent și interacțiunile intră în ecuație.

Referințe

Directiva 2004/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind medicamentele tradiționale pe bază de plante.

Susține cadrul european al celor trei statute, cerința de 30 de ani de folosință, din care 15 în UE, și obligația de a menționa că folosirea se bazează exclusiv pe utilizarea tradițională.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, hotărârea din 30 aprilie 2025 în cauza C-386/23.

Susține faptul că mențiunile de sănătate botanice aflate „on hold” nu sunt automat permise și că includerea pe o listă națională nu echivalează cu o autorizare.

Izzo AA, Hoon-Kim S, Radhakrishnan R, Williamson EM. „A critical approach to evaluating clinical efficacy, adverse events and drug interactions of herbal remedies.” Phytotherapy Research, 2016.

Susține problema standardizării extractelor, documentarea hepatotoxicității induse de plante și importanța interacțiunilor medicamentoase, inclusiv prin inducția CYP3A4.

Termeni corelați

Extract hidroetanolic, Expectorant, Glicirizină, Andrografolidă, Curcumin, Taninuri

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00