Disbioza orală

40 « Back to Glossary Index

(microbiologie orală, stomatologie, imunologie)

Disbioza orală descrie starea de dezechilibru al microbiomului cavității bucale — modificarea compoziției, diversității sau funcționalității comunității microbiene orale normale, cu efecte adverse locale și sistemice. Spre deosebire de disbioze intestinală, disbioze orală este mai direct vizibilă clinic: caria dentară, gingivita și parodontita sunt manifestările sale principale și cele mai prevalente. Este una dintre cele mai răspândite afecțiuni microbiene umane: caria dentară afectează 60–90% din copiii de vârstă școlară și cea mai mare parte a adulților la nivel global.

Mecanismul biologic

•  Perturbarea echilibrului acidogen/alcalinizant — zahărul din dietă furnizează substrat pentru bacteriile acidogene (S. mutans, Lactobacillus), care produc acid lactic și scad pH-ul oral sub 5,5; la pH scăzut cronic, speciile acidotolerante domină, iar speciile care mențin homeostazia pH-ului (Streptococcus salivarius, Veillonella) scad

•  Suprareprezentarea bacteriilor patobionți subgingivali — parodontita este produsă de disbioze a nișei subgingivale (anaerobe), unde bacteriile din complexul roșu (Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola, Tannerella forsythia) depășesc pragul de colonizare și produc enzime proteolitice care distrug țesuturile de susținere ale dintelui

•  Biofilm disbiotice — placa dentară disbiotice are o compoziție microbiană pro-inflamatoare care activează permanent sistemul imun gingival, producând inflamație cronică locală cu impact sistemic prin citokine și bacterii care ajung în circulație

•  Reducerea salivației — saliva are rol tampon (neutralizează acizii), antimicrobian (conține IgA, lizozim, lactoferină) și de remineralizare (conține calciu și fosfat); xerostomia (gura uscată) produsă de medicamente, radioterapie sau boli autoimune (Sjögren) perturbă aceste mecanisme și favorizează disbioze orală

Contexte clinice relevante

•  Caria dentară — disbioze orală acidogenă, direct corelată cu frecvența consumului de zahăr; S. mutans și Lactobacillus sunt principalii actori

•  Gingivita și parodontita — disbioze subgingivală; parodontita afectează 45–50% din adulți la nivel global în forme ușoare-moderate și 10–15% în forme severe; factor de risc independent pentru boli cardiovasculare, diabet și naștere prematură

•  Infecții oportuniste orale — candida orală (muguet) la pacienții imunocompromiși sau sub antibioterapie prelungită; herpes oral recidivant în condiții de stres sau imunosupresie

•  Impact sistemic — parodontita produce bacteriemie tranzitorie la fiecare mestecare; persoanele cu parodontită au risc de 2–3x mai mare de infarct miocardic și AVC față de persoanele cu parodonțiu sănătos în studii epidemiologice

disbioze orală este poate cea mai neglijată formă de disbioze, deși are consecințe sistemice documentate. tratamentul stomatologic al parodontitei (detartraj, chiuretaj subgingival) reduce markerii inflamatori sistemici (CRP, IL-6) și îmbunătățește controlul glicemic la pacienții cu diabet — o dovadă clinică directă că sănătatea orală influențează sănătatea sistemică prin mecanisme biologice, nu doar prin asociere statistică.

« Back to Glossary Index