Microbiom oral

40 « Back to Glossary Index

(microbiologie orală, stomatologie, imunologie)

Microbiomul oral este al doilea cel mai dens ecosistem microbian al corpului uman, după colon, găzduind aproximativ 700 de specii bacteriene identificate, plus fungi, virusuri și archaea, organizate în biofilme complexe pe suprafața dinților (placa dentară), gingiei, limbii, mucoasei bucale și amigdalelor. Departe de a fi un simplu rezervor de potențiali patogeni, microbiomul oral sănătos este un ecosistem echilibrat care menține pH-ul oral, protejează smalțul, reglează răspunsul imun mucosal și — prin înghițirea zilnică a 0,5–1,5 litri de salivă — influențează continuu compoziția microbiomului intestinal.

Mecanismul biologic

•  Diversitate de nișe — fiecare suprafață orală are o comunitate microbiană distinctă: placa supragingivală (aerobă, dominată de Streptococcus), placa subgingivală (anaerobă, dominată de Porphyromonas, Treponema, Fusobacterium), dorsal limbă (dominat de Streptococcus salivarius), mucoasă bucală (diversă); această diversitate de nișe produce un ecosistem total complex

•  Homeostazia pH-ului oral — bacteriile comensale orale (Streptococcus salivarius, Veillonella) produc compuși alcalini (amoniac, arginine deaminase) care neutralizează acizii produși de fermentarea zahărului; balanța dintre speciile acidogene și cele alcalinizante determină riscul cariogen

•  Biofilm și placa dentară — microorganismele orale se organizează în biofilme pluristratificate ancorate pe suprafața dentară prin polimeri extracelulari; biofilmul matur (placa dentară) este rezistent la antibiotice și la spălăturile orale, necesitând debridare mecanică

•  Conexiunea oral-intestinal — prin salivă, zilnic sunt înghițite miliarde de bacterii orale; la persoanele cu microbiom oral echilibrat, bacteriile orale sunt neutralizate de acidul gastric; în disbioze orală, bacterii patobionți (Fusobacterium, Porphyromonas) pot supraviețui tranzitului gastric și coloniza intestinul

Contexte clinice relevante

•  Carie dentară — disbioze orală cu dominanța Streptococcus mutans și Lactobacillus acidophilus; direct dependentă de frecvența și cantitatea zahărului din dietă

•  Parodontita — inflamație cronică a structurilor de susținere ale dintelui mediată de disbioze subgingivală: Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola, Tannerella forsythia (complexul roșu); asociată cu boli cardiovasculare, diabet și naștere prematură

•  Boli sistemice — microbiomul oral disbiotice este asociat epidemiologic cu risc crescut de boli cardiovasculare (ateroscleroză), diabet tip 2, artrita reumatoidă și cancer colorectal; mecanismul implică translocația bacteriană și activarea inflamatorie sistemică

•  Halena (respirația urât mirositoare) — produsă de bacterii anaerobe din microbiomul oral care metabolizează aminoacizi sulfurați; un indicator clinic al disbioze orale, nu doar o problemă estetică

microbiomul oral este frecvent ignorat în discuțiile despre sănătatea intestinală, deși este prima verigă a lanțului digestiv și un contributor direct la microbiomul intestinal. igiena orală nu este separabilă de sănătatea digestivă: o gură cu disbioze activă introduce zilnic miliarde de bacterii patobionți în intestin. dieta bogată în zahăr perturbă simultan ambele ecosisteme.

« Back to Glossary Index