Manitol

84 « Back to Glossary Index

(biochimie, gastroenterologie, farmacologie)

Manitolul este un poliol (alcool al zaharului) cu șase atomi de carbon, prezent natural în ciuperci, conopidă, țelina, pepene galben și alte legume și fructe, și utilizat industrial ca îndulcitor non-cariogen și ca excipient farmaceutic. În contextul FODMAP, manitolul este unul dintre cei doi polioli naturali principali (alături de sorbitol) care pot produce simptome digestive la persoanele cu IBS prin mecanism osmotic și fermentativ. Absorbția sa intestinală este incompletă și variabilă — la persoanele cu capacitate de absorbție redusă, manitolul neasimilat exercită efect osmotic în intestinul subțire și este fermentat în colon.

Mecanismul biologic

•  Absorbție incompletă — manitolul este absorbit prin difuzie pasivă paracelulară în intestinul subțire, cu eficiență variabilă (30–70% din doza ingerată, față de ~100% pentru glucoză); fracțiunea neabsorbită ajunge în colon unde exercită efect osmotic și este fermentată

•  Efect osmotic — manitolul neasimilat atrage apă osmotic din mucoasa intestinală în lumenul intestinal; crește conținutul lichidian al intestinului subțire și colonului, accelerând tranzitul și producând scaune moi sau diaree la persoanele sensibile

•  Fermentare colonică — manitolul ajuns în colon este fermentat de bacterii anaerobe cu producere de hidrogen, CO2 și metan; producerea de gaz amplifică distensia colonică, simptomatogenă la persoanele cu hipersensibilitate viscerală

•  Testarea cu manitol — testul respirator cu manitol (măsurarea hidrogenului expirat după ingestia de manitol) evaluează capacitatea de absorbție; producerea crescută de hidrogen confirmă malabsorbția de manitol și intoleranța potențială

•  Diferențierea de sorbitol — manitolul și sorbitolul sunt testați separat în faza de reintroducere FODMAP; un pacient poate tolera manitolul dar nu sorbitolul sau invers; testarea individualizată este necesară

Contexte clinice relevante

•  Surse alimentare principale — ciuperci (manitol 0,3–0,6 g/100g), conopidă (0,4 g/100g), țelina (0,1 g/100g), pepene galben (0,3 g/100g), mazăre (0,2 g/100g); cantitățile sunt mai mici decât ale sorbitolului în fructele cu sâmbure

•  Utilizare farmaceutică — manitolul intravenos este utilizat ca agent osmotic în neurologie (reducerea edemului cerebral în hipertensiunea intracraniană), în urologieare (irigație în rezecții prostatice), și oral ca laxativ osmotic; dozele farmaceutice sunt mult mai mari decât aportul alimentar

•  Manitol vs. sorbitol în IBS — unii pacienți cu IBS prezintă intoleranță selectivă la manitol (simptome la ciuperci, conopidă) fără intoleranță la sorbitol (toleră fructe cu sâmbure în cantități mici); disocierea este identificată în faza de reintroducere sistematică

•  Produse procesate — manitolul ca îndulcitor (E421) apare în produse diabetice, gume de mestecat și bomboane; etichetele trebuie verificate în faza de restricție FODMAP

manitolul este FODMAP-ul cel mai frecvent ignorat în aplicarea autonomă a dietei — oamenii elimină grâul și ceapa, dar uită de ciuperci și conopidă. paradoxul este că ciupercile și conopida sunt considerate universal sănătoase și sunt prezente în diete „curate” sau ketogenice — unde pot produce simptome digestive semnificative la persoanele cu intoleranță la manitol.

« Back to Glossary Index