FODMAP

52 « Back to Glossary Index

(gastroenterologie, nutriție clinică, microbiologie)

FODMAP este acronimul pentru Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols — o categorie de carbohidrați cu lanț scurt, slab absorbiți în intestinul subțire, care ajung în colon unde sunt fermentați rapid de bacterii, producând gaze, creșterea osmolarității colonice și stimularea motilității intestinale. Termenul a fost creat de cercetătorii de la Universitatea Monash (Australia) în 2005 ca bază conceptuală pentru dieta low-FODMAP — intervenția dietetică cu cel mai solid suport clinic pentru managementul simptomelor sindromului de intestin iritabil.

Componentele FODMAP

•  Oligozaharide — fructani (inulina, FOS din grâu, ceapă, usturoi, praz) și galacto-oligozaharide (GOS din leguminoase, năut, linte); indigestibili de enzimele umane, fermentați rapid în colon

•  Dizaharide — lactoza (din lapte, iaurt, brânzeturi proaspete); fermentată de bacterii la persoanele cu deficit de lactază, producând simptome similare IBS

•  Monozaharide — fructoza liberă în exces față de glucoză (mere, mango, miere, sirop de agave); absorbită prin transportori GLUT5 cu capacitate limitată; excesul ajunge în colon și este fermentat

•  Polioli — xilitol, sorbitol, manitol, maltitol (în fructe cu sâmbure — piersici, prune, cireșe — și în produse „fără zahăr” cu îndulcitori); absorbiți lent și incomplet prin difuzie pasivă; ajung în colon și produc efect osmotic și fermentativ

•  Mecanismul simptomelor — FODMAP produc simptome în IBS prin trei mecanisme: creșterea osmolarității colonice (atrage apă → diaree), producerea de gaze prin fermentare (distensie, balonare, flatulență) și activarea mecanoreceptorilor intestinali la persoane cu hipersensibilitate viscerală

Contexte clinice relevante

•  Sindromul de intestin iritabil (IBS) — dieta low-FODMAP reduce simptomele la 70–75% din pacienții cu IBS în studii randomizate controlate; este intervenția dietetică cu cel mai consistent suport clinic pentru IBS; eficacitate superioară față de dieta generală „sănătoasă” în studii comparative

•  Boala inflamatorie intestinală în remisie — dieta low-FODMAP poate reduce simptomele funcționale persistente la pacienții cu IBD în remisie (care au frecvent simptome IBS-like); nu influențează inflamația mucoasă

•  Limitare microbiomică — dieta low-FODMAP restricționează fibre fermentabile, reducând diversitatea microbiomică și abundența Bifidobacterium în 4–6 săptămâni; de aceea este concepută ca intervenție pe termen scurt (6–8 săptămâni) urmată de reintroducere treptată, nu ca dietă permanentă

•  Implementare în 3 faze — faza de eliminare (6–8 săptămâni, excluderea tuturor FODMAP), faza de reintroducere (testarea fiecărei categorii individual pentru identificarea triggerilor personali), faza de personalizare (dietă adaptată individual, mai puțin restrictivă decât faza de eliminare)

dieta low-FODMAP este eficientă pentru simptomele IBS, dar nu este o dietă sănătoasă pe termen lung — restricționează fibre esențiale pentru microbiom și poate produce deficite nutriționale la aderență prelungită. este o intervenție diagnostică și terapeutică temporară, nu un stil alimentar permanent. utilizarea sa fără ghidare profesională produce frecvent restricții nejustificate și anxietate alimentară.

« Back to Glossary Index