Paroxetină

(categorie: farmacologie, psihiatrie)

Paroxetina este un antidepresiv din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei, folosit în depresie, tulburări anxioase și tulburare obsesiv-compulsivă.

Printre antidepresivele din această clasă, este una dintre moleculele cel mai des asociate cu o creștere a prolactinei, deși efectul este de regulă modest.

Cum funcționează

Blochează recaptarea serotoninei în fanta sinaptică, crescând disponibilitatea acesteia. Nu acționează direct pe receptorii dopaminei.

Efectul pe prolactină este indirect: serotonina crescută stimulează eliberarea de prolactină, iar la nivel hipotalamic poate reduce tonusul dopaminergic inhibitor.

Amploarea este de regulă mult mai mică decât la antipsihotice. Valorile rămân adesea în zona ușor crescută, iar o parte dintre persoane nu dezvoltă nicio modificare.

Paroxetina are și o acțiune anticolinergică mai pronunțată decât alte molecule din clasă, ceea ce explică o parte a profilului ei de efecte adverse.

Profil de efect

Acțiune antidepresivă

Crește disponibilitatea serotoninei prin blocarea recaptării.

Efect prolactinic indirect

Prin stimulare serotoninergică, nu prin blocare dopaminergică directă.

Amploare modestă

Valorile rămân de regulă în zona ușor crescută.

Simptome de întrerupere

Oprirea bruscă produce simptome mai pronunțate decât la alte molecule din clasă.

Relevanță clinică

La o persoană sub paroxetină cu prolactină ușor crescută, medicația este o explicație plauzibilă, dar nu scutește de evaluarea restului cauzelor. Efectul fiind modest, o valoare mare cere altă explicație.

Simptomele de tip scădere a libidoului sau tulburări sexuale apar frecvent sub tratament, dar au la paroxetină o cauză serotoninergică directă, nu doar prolactinică. Confuzia este ușor de făcut.

Oprirea paroxetinei nu se face brusc. Întreruperea abruptă produce simptome de discontinuare mai marcate decât la alte molecule din clasă, iar reducerea se face treptat, sub supraveghere.

Decizia privind continuarea sau schimbarea tratamentului aparține medicului prescriptor. O prolactină ușor crescută, asimptomatică, nu justifică de regulă renunțarea la un antidepresiv eficient.

Monitorizarea prolactinei nu este parte din urmărirea de rutină a tratamentului cu paroxetină. Devine utilă doar când apar simptome sugestive.

Ce se urmărește

Prolactina serică, doar la apariția simptomelor sugestive.

Corelația temporală cu începerea tratamentului.

Valorile mari: justifică evaluarea altor cauze.

Diferențierea simptomelor sexuale serotoninergice de cele prolactinice.

Nu se recomandă monitorizare de rutină.

Factori care influențează creșterea prolactinei sub paroxetină

Doza administrată.

Durata tratamentului.

Sensibilitatea individuală.

Medicația concomitentă.

Sexul și statusul hormonal.

Prezența altor cauze de hiperprolactinemie.

De ce contează

Paroxetina este un bun exemplu de atribuire greșită: scăderea libidoului sub tratament este adesea pusă pe seama prolactinei, când explicația cea mai probabilă este efectul serotoninergic direct.

Pe Healthwise, apare în explicarea hiperprolactinemiei induse medicamentos și a efectelor adverse ale antidepresivelor.

Concluzie

Paroxetina este un antidepresiv din clasa inhibitorilor recaptării serotoninei, cu efect prolactinic indirect și de regulă modest.

Ce trebuie reținut: o valoare mult crescută cere altă explicație, iar oprirea medicamentului nu se face brusc, din cauza simptomelor de discontinuare.