Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Scor de avertizare precoce

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Scorurile de avertizare precoce sunt instrumente care adună mai multe semne vitale într-un singur număr, prin punctarea fiecăruia în funcție de cât de mult deviază de la intervalul normal.

Varianta cea mai folosită internațional, publicată de Royal College of Physicians, punctează frecvența respiratorie, saturația oxigenului, administrarea de oxigen suplimentar, tensiunea arterială sistolică, frecvența cardiacă, nivelul de conștiență și temperatura.

Scopul lor este identificarea precoce a deteriorării la pacienții internați, cu declanșarea unui răspuns graduat: de la creșterea frecvenței monitorizării până la solicitarea echipei de terapie intensivă.

Pe scurt

Mai multe semne vitale adunate într-un singur număr.
Fiecare parametru punctat după devierea de la normal.
Varianta internațională folosește șase parametri plus oxigenul.
Declanșează un răspuns graduat.
Surprind și deteriorarea respiratorie și neurologică.
Mai largi, dar mai lente decât indicele de șoc.
Performanța depinde de populație.

Cum funcționează

Fiecare parametru primește între zero și trei puncte, în funcție de cât de departe se află de intervalul considerat normal. Un singur parametru cu valoare extremă poate genera trei puncte, iar suma totală determină nivelul de răspuns.

Pragurile de acțiune sunt graduate. Un scor mic cere creșterea frecvenței monitorizării; unul mediu, evaluarea de către un medic; unul mare, solicitarea urgentă a unei echipe cu competențe de terapie intensivă. Un singur parametru cu trei puncte declanșează, de regulă, un răspuns propriu.

Avantajul față de indicele de șoc este lărgimea. Scorurile surprind și alte direcții de deteriorare, precum insuficiența respiratorie sau alterarea neurologică, pe care un raport între puls și tensiune nu le vede.

Dezavantajul este că diluează. Un pacient care se deteriorează exclusiv hemodinamic poate avea un scor moderat, pentru că ceilalți parametri sunt normali, în timp ce indicele de șoc ar fi clar crescut.

Există și o problemă de calibrare la pacienții cu patologie cronică. O persoană cu bronhopneumopatie obstructivă cronică poate avea în mod obișnuit o saturație și o frecvență respiratorie care generează puncte, fără ca nimic să se fi schimbat. Unele implementări permit ajustarea pragurilor pentru astfel de pacienți, dar practica variază între spitale.

Cum se compară cu indicele, ce acoperă, ce limite are

Comparația cu indicele de șoc

Shock Index este mai îngust, dar mai rapid și mai specific pentru dezechilibrul dintre puls și tensiune. Scorurile de avertizare precoce sunt mai largi, dar mai puțin sensibile la o deteriorare strict circulatorie.

Unele studii au comparat direct indicele cu astfel de scoruri, cu rezultate diferite în funcție de populație. Nu există un câștigător universal, iar alegerea depinde de ce tip de deteriorare se caută.

Validarea

Varianta internațională a fost validată pe cohorte mari de pacienți internați, cu capacitate de discriminare pentru stopul cardiac precoce, internarea neanticipată în terapie intensivă și decesul în primele 24 de ore.

Validarea a fost făcută în principal pe populații de pacienți internați în spitale generale. Performanța în departamentul de urgență, la prezentare, și în context prespitalicesc este mai variabilă.

Limitele

Scorurile nu identifică o cauză. Un scor mare semnalează că pacientul se deteriorează, nu de ce, iar răspunsul declanșat este o evaluare, nu un tratament.

Există și o problemă de implementare: un scor calculat corect, dar al cărui răspuns nu este executat, nu schimbă nimic. Studiile de implementare au arătat că beneficiul depinde mai mult de respectarea traseului de escaladare decât de precizia scorului în sine.

Această constatare are o consecință practică de organizare: un spital care introduce un scor fără a defini cine răspunde, în cât timp și cu ce competențe nu obține beneficiul demonstrat în studii. Scorul este partea ieftină a intervenției; traseul de răspuns este partea care costă.

Parametrii punctați în varianta internațională

Parametrul Ce surprinde
Frecvența respiratorie deteriorarea respiratorie, cel mai precoce semn
Saturația oxigenului oxigenarea
Administrarea de oxigen suplimentar dependența de suport
Tensiunea arterială sistolică starea circulatorie
Frecvența cardiacă răspunsul compensator
Nivelul de conștiență afectarea neurologică
Temperatura răspunsul inflamator sau infecțios

Frecvența respiratorie este, în multe studii, parametrul cu cea mai mare valoare predictivă și, simultan, cel mai des omis la măsurare.

Pulsul și tensiunea sunt punctate separat, nu ca raport, ceea ce este diferența esențială față de indicele de șoc.

Relevanță clinică

Pentru pacientul internat, scorurile sunt instrumentul standard de supraveghere, pentru că acoperă mai multe direcții de deteriorare și se integrează în fișa de monitorizare.

Pentru departamentul de urgență, situația este mai nuanțată. Nu există consens privind locul exact al indicelui de șoc în fluxul de triaj, iar majoritatea sistemelor de triaj folosesc în continuare semnele vitale separat, alături de scoruri de avertizare precoce.

Pentru un pacient cu deteriorare strict hemodinamică, cele două instrumente pot divergi. Un indice de șoc crescut cu un scor de avertizare moderat este o situație în care raportul puls/tensiune aduce informația suplimentară.

Pentru frecvența respiratorie, un detaliu practic merită subliniat: este parametrul cu cea mai mare valoare predictivă în multe studii și, în același timp, cel mai des notat aproximativ sau omis complet. Un scor calculat cu o frecvență respiratorie inventată nu are nicio valoare.

Condițiile ca un scor să fie util

Toți parametrii măsurați efectiv, nu estimați.

Frecvența respiratorie numărată, nu aproximată.

Nivelul de conștiență evaluat consecvent.

Respectarea traseului de escaladare la pragurile prevăzute.

Reevaluarea la intervalele prevăzute.

Documentarea valorilor, nu doar a totalului.

Factori care influențează valoarea unui scor

Completitudinea măsurătorilor.

Precizia frecvenței respiratorii.

Patologia cronică de bază a pacientului.

Medicația administrată.

Momentul măsurării.

Administrarea de oxigen suplimentar.

Respectarea traseului de răspuns.

Populația în care scorul a fost validat.

Întrebări frecvente

Ce este un scor de avertizare precoce?

Un instrument care adună mai multe semne vitale într-un singur număr, prin punctarea fiecăruia în funcție de cât de mult deviază de la intervalul normal.

Ce parametri include?

Varianta internațională cea mai folosită punctează frecvența respiratorie, saturația oxigenului, administrarea de oxigen suplimentar, tensiunea sistolică, frecvența cardiacă, nivelul de conștiență și temperatura.

La ce servește?

La identificarea precoce a deteriorării la pacienții internați, cu declanșarea unui răspuns graduat: de la creșterea frecvenței monitorizării până la solicitarea echipei de terapie intensivă.

Cum se compară cu indicele de șoc?

Indicele este mai îngust, dar mai rapid și mai specific pentru dezechilibrul dintre puls și tensiune. Scorurile sunt mai largi, dar mai puțin sensibile la o deteriorare strict circulatorie.

Care este mai bun?

Nu există un câștigător universal. Studiile care i-au comparat direct au găsit rezultate diferite în funcție de populație, iar alegerea depinde de tipul de deteriorare căutat.

Ce parametru este cel mai valoros?

Frecvența respiratorie, în multe studii. Este și cel mai des notat aproximativ sau omis complet, iar un scor calculat cu o frecvență respiratorie inventată nu are nicio valoare.

Scorul indică o cauză?

Nu. Semnalează că pacientul se deteriorează, nu de ce, iar răspunsul declanșat este o evaluare, nu un tratament.

De ce contează implementarea?

Pentru că un scor calculat corect, dar al cărui răspuns nu este executat, nu schimbă nimic. Studiile au arătat că beneficiul depinde mai mult de respectarea traseului de escaladare decât de precizia scorului.

Cum se calibrează la pacienții cu boli cronice?

O persoană cu bronhopneumopatie obstructivă cronică poate genera puncte în mod obișnuit, fără nicio schimbare. Unele implementări permit ajustarea pragurilor, dar practica variază între spitale.

Ce trebuie definit la introducerea unui scor?

Cine răspunde, în cât timp și cu ce competențe. Scorul este partea ieftină a intervenției; traseul de răspuns este partea care costă și care produce beneficiul demonstrat în studii.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Deteriorarea pe mai multe direcții Cauza deteriorării
Un prag de escaladare a îngrijirii Tratamentul necesar
Complementaritatea cu indicele de șoc Suficiența oricăruia dintre ele
Nevoia de măsurători complete Precizia unui parametru estimat
Importanța traseului de răspuns Garanția că el va fi executat
Că pragurile pot cere calibrare Pragul potrivit pentru un pacient cronic

Greșeli frecvente de interpretare

Estimarea frecvenței respiratorii

Este parametrul cu cea mai mare valoare predictivă în multe studii. Un scor calculat cu o frecvență respiratorie aproximată sau inventată nu are valoare, iar omisiunea ei este cea mai frecventă.

Calcularea scorului fără executarea răspunsului

Beneficiul depinde mai mult de respectarea traseului de escaladare decât de precizia scorului. Un scor notat și ignorat nu schimbă nimic pentru pacient.

Folosirea unui scor moderat pentru a exclude deteriorarea circulatorie

Un pacient care se deteriorează exclusiv hemodinamic poate avea un scor moderat, pentru că ceilalți parametri sunt normali, în timp ce indicele de șoc ar fi clar crescut.

Aplicarea pragurilor standard la pacienții cronici

O saturație și o frecvență respiratorie obișnuite pentru un pacient cu bronhopneumopatie obstructivă cronică generează puncte fără nicio schimbare clinică reală.

De ce contează

Scorurile de avertizare precoce și indicele de șoc rezolvă aceeași problemă din două direcții opuse. Indicele ia două cifre și le pune în raport, câștigând sensibilitate la un tip anume de deteriorare și pierzând tot restul. Scorurile iau șapte parametri și îi adună, câștigând acoperire și pierzând ascuțime. Niciuna dintre soluții nu este greșită, iar faptul că spitalele folosesc în paralel ambele abordări nu este incoerență, ci recunoașterea că un pacient se poate deteriora în mai multe feluri.

Concluzie

Scorurile de avertizare precoce adună mai multe semne vitale într-un singur număr, punctând fiecare parametru după devierea de la normal, și declanșează un răspuns graduat la pacienții internați. Varianta internațională cea mai folosită include frecvența respiratorie, saturația, oxigenul suplimentar, tensiunea sistolică, pulsul, conștiența și temperatura. Comparativ cu indicele de șoc, sunt mai largi dar mai puțin ascuțite pentru deteriorarea strict circulatorie. Frecvența respiratorie este parametrul cel mai valoros și cel mai des omis, iar beneficiul depinde de executarea răspunsului.

Referințe

Royal College of Physicians. National Early Warning Score (NEWS) 2: Standardising the assessment of acute-illness severity in the NHS. Londra: RCP; 2017.

Susține descrierea parametrilor punctați, a sistemului de punctaj și a traseului graduat de răspuns la pragurile prevăzute.

Smith GB, Prytherch DR, Meredith P, Schmidt PE, Featherstone PI. The ability of the National Early Warning Score (NEWS) to discriminate patients at risk of early cardiac arrest, unanticipated intensive care unit admission, and death. Resuscitation. 2013;84(4):465–470. doi:10.1016/j.resuscitation.2012.12.016

Susține validarea pe cohorte mari de pacienți internați și capacitatea de discriminare pentru stopul cardiac precoce, internarea în terapie intensivă și decesul.

Koch E, Lovett S, Nghiem T, Riggs RA, Rech MA. Shock index in the emergency department: utility and limitations. Open Access Emergency Medicine. 2019;11:179–199. doi:10.2147/OAEM.S178358

Susține compararea indicelui de șoc cu scorurile de avertizare precoce, rezultatele variabile între populații și absența unui consens privind locul în triaj.

Cretikos MA, Bellomo R, Hillman K, Chen J, Finfer S, Flabouris A. Respiratory rate: the neglected vital sign. Medical Journal of Australia. 2008;188(11):657–659. doi:10.5694/j.1326-5377.2008.tb01825.x

Susține afirmația că frecvența respiratorie are valoare predictivă mare și este, simultan, parametrul cel mai frecvent omis sau aproximat.

Termeni corelați

qSOFA, Shock Index, Scala Glasgow, Triaj prespitalicesc, Microcirculație

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00