Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Scor Glasgow-Blatchford

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Scorul Glasgow-Blatchford este un instrument de stratificare a riscului în hemoragia digestivă superioară, care combină semnele vitale, două analize de laborator și patru elemente clinice.

A fost publicat în 2000 de un grup din Glasgow, cu scopul de a identifica pacienții care au nevoie de intervenție — transfuzie, endoscopie terapeutică sau chirurgie — și, mai ales, pe cei care nu au.

Spre deosebire de indicele de șoc, scorul punctează pulsul și tensiunea separat, nu ca raport, și adaugă informația pe care un raport între două semne vitale nu o poate conține.

Pe scurt

Stratificare a riscului în hemoragia digestivă superioară.
Publicat în 2000, de un grup din Glasgow.
Punctează ureea, hemoglobina, tensiunea și pulsul.
Adaugă patru elemente clinice.
Pulsul și tensiunea sunt punctate separat, nu ca raport.
Cel mai bun predictor în comparația internațională pe 3.012 pacienți.
Un scor de cel mult 1 identifică riscul foarte mic.

Cum funcționează

Scorul acordă puncte pentru fiecare element în funcție de severitate. Ureea sanguină crescută, hemoglobina scăzută — cu praguri diferite pe sexe — tensiunea arterială sistolică scăzută și pulsul de cel puțin 100 pe minut contribuie fiecare cu un punctaj propriu.

La acestea se adaugă patru elemente clinice binare: prezentarea cu melenă, sincopa, boala hepatică și insuficiența cardiacă. Fiecare adaugă puncte și reflectă fie amploarea pierderii, fie o comorbiditate care agravează prognosticul.

Includerea ureei merită o explicație. În hemoragia digestivă superioară, sângele digerat în intestin produce o încărcare proteică absorbită, iar ureea crește disproporționat față de creatinină — un marker indirect al cantității de sânge ajunse în tubul digestiv.

Totalul se interpretează ca risc crescând de necesitate a intervenției. Valoarea practică esențială este la capătul de jos al scalei: un scor foarte mic identifică pacienți care pot fi evaluați ambulatoriu.

Scala merge de la zero la un maxim de peste douăzeci de puncte, iar un scor de zero presupune toate elementele în limite: uree și hemoglobină normale, tensiune peste prag, puls sub 100, fără melenă, fără sincopă, fără boală hepatică sau insuficiență cardiacă. Această combinație este mai frecventă decât se presupune la pacienții care se prezintă pentru o sângerare observată.

Validarea comparativă, pragul de siguranță și limitele

Comparația internațională

Un studiu internațional prospectiv, realizat în șase spitale mari din Europa, America de Nord, Asia și Oceania, a comparat scorurile de risc la 3.012 pacienți consecutivi cu hemoragie digestivă superioară.

Scorul Glasgow-Blatchford a prezis cel mai bine nevoia de intervenție — transfuzie, endoscopie terapeutică, chirurgie — sau decesul, cu o arie sub curbă de 0,86, față de 0,70 pentru scorul Rockall complet și 0,68 pentru AIMS65.

Pragul de siguranță

În același studiu, un scor de cel mult 1 a identificat pacienții cu risc foarte mic cu o sensibilitate de 98,6%. Autorii au propus acest prag pentru îngrijirea ambulatorie.

Aceasta este utilitatea cea mai solidă a scorului: nu identificarea pacienților gravi, pe care îi recunoaște oricine, ci identificarea celor care pot evita o internare. Un instrument care permite externarea în siguranță are un impact practic considerabil.

Limitele

Scorul necesită analize de laborator — ureea și hemoglobina — deci nu poate fi calculat la primul contact, în ambulanță sau la triaj. Pentru acele momente, indicele de șoc rămâne singurul instrument disponibil imediat.

Scorul nu identifică nici sursa hemoragiei și nu înlocuiește endoscopia. El stratifică riscul, iar decizia privind momentul și tipul intervenției se ia cu date suplimentare.

O limită mai subtilă ține de pacienții anemici cronic. Hemoglobina punctată reflectă valoarea absolută, nu scăderea față de nivelul obișnuit, astfel încât un pacient cu anemie feriprivă cunoscută primește puncte pentru o valoare care nu reprezintă o pierdere acută. Invers, un pacient cu policitemie poate avea hemoglobina încă în limite după o pierdere reală.

Elementele punctate

Elementul Tipul Ce reflectă
Ureea sanguină continuu, pe trepte cantitatea de sânge digerat
Hemoglobina continuu, praguri pe sexe amploarea pierderii
Tensiunea arterială sistolică continuu, pe trepte starea circulatorie
Pulsul de cel puțin 100 pe minut binar răspuns compensator
Melena la prezentare binar localizare și amploare
Sincopa binar severitatea hipovolemiei
Boala hepatică binar comorbiditate agravantă
Insuficiența cardiacă binar comorbiditate agravantă

Pulsul și tensiunea sunt punctate separat; scorul nu folosește raportul dintre ele.

Ureea crescută disproporționat față de creatinină este specifică hemoragiei digestive superioare.

Relevanță clinică

Pentru hemoragia digestivă superioară, cu sursa în esofag, stomac sau duoden, practica nu se bazează pe indicele de șoc, ci pe scoruri de risc care combină semnele vitale cu analizele de laborator și cu istoricul. Cel mai folosit este acesta.

Pentru decizia de externare, scorul are cea mai mare valoare practică. Un scor de cel mult 1 identifică pacienți cu risc foarte mic, care pot fi evaluați ambulatoriu, iar sensibilitatea de 98,6% raportată în studiul internațional susține această utilizare.

Pentru primele minute, când analizele nu sunt disponibile, indicele de șoc rămâne util. Combinația practică este: indicele la triaj, scorul complet odată ce rezultatele sosesc.

Pentru hemoragia digestivă inferioară, situația este diferită. Ghidul britanic folosește indicele de șoc într-un prim pas, pentru a separa pacienții instabili, iar pe cei stabili îi evaluează apoi cu scorul Oakland.

Pentru interpretarea unui scor mare, utilitatea este mai limitată decât pare. Un pacient cu scor 12 are nevoie de evaluare urgentă, dar aceasta ar fi fost evidentă și fără calcul, din tensiune, hemoglobină și aspectul clinic. Puterea discriminatorie a instrumentului se concentrează în zona de jos a scalei, exact unde judecata clinică este cel mai puțin fiabilă.

Ce se obține înainte de calcul

Ureea sanguină.

Hemoglobina.

Tensiunea arterială sistolică.

Frecvența cardiacă.

Prezența melenei sau a sincopei.

Antecedentele de boală hepatică sau insuficiență cardiacă.

Factori care influențează valoarea scorului

Cantitatea de sânge pierdut.

Momentul recoltării analizelor.

Funcția renală, care influențează ureea.

Aportul proteic recent.

Anemia preexistentă.

Medicația care influențează pulsul.

Comorbiditățile.

Tratamentul administrat anterior.

Întrebări frecvente

Ce este scorul Glasgow-Blatchford?

Un instrument de stratificare a riscului în hemoragia digestivă superioară, care combină semnele vitale, două analize de laborator — ureea și hemoglobina — și patru elemente clinice.

Când a fost publicat?

În 2000, de un grup din Glasgow, cu scopul de a identifica pacienții care au nevoie de intervenție — transfuzie, endoscopie terapeutică sau chirurgie — și, mai ales, pe cei care nu au.

Ce elemente clinice include?

Patru elemente binare: prezentarea cu melenă, sincopa, boala hepatică și insuficiența cardiacă. Fiecare reflectă fie amploarea pierderii, fie o comorbiditate agravantă.

De ce include ureea?

Pentru că în hemoragia digestivă superioară sângele digerat în intestin produce o încărcare proteică absorbită, iar ureea crește disproporționat față de creatinină — un marker indirect al cantității de sânge ajunse în tubul digestiv.

Cât de bine funcționează?

Într-un studiu internațional prospectiv pe 3.012 pacienți consecutivi, a prezis cel mai bine nevoia de intervenție sau decesul, cu o arie sub curbă de 0,86, față de 0,70 pentru Rockall complet și 0,68 pentru AIMS65.

Care este pragul de siguranță?

Un scor de cel mult 1 a identificat pacienții cu risc foarte mic cu o sensibilitate de 98,6%, iar autorii au propus acest prag pentru îngrijirea ambulatorie.

Se poate calcula la triaj?

Nu. Necesită ureea și hemoglobina, deci nu poate fi calculat la primul contact. Pentru acele momente, indicele de șoc rămâne singurul instrument disponibil imediat.

Înlocuiește endoscopia?

Nu. Scorul nu identifică sursa hemoragiei și doar stratifică riscul. Decizia privind momentul și tipul intervenției se ia cu date suplimentare.

Funcționează la pacienții anemici cronic?

Imperfect. Hemoglobina punctată reflectă valoarea absolută, nu scăderea față de nivelul obișnuit, deci un pacient cu anemie feriprivă cunoscută primește puncte pentru o valoare care nu reprezintă o pierdere acută.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Riscul de a necesita intervenție Sursa hemoragiei
Pacienții care pot fi evaluați ambulatoriu Momentul optim al endoscopiei
Un marker indirect al sângelui digerat Cantitatea exactă pierdută
Performanță superioară altor scoruri Utilitate la primul contact
Puls și tensiune punctate separat Raportul dintre ele

Greșeli frecvente de interpretare

Folosirea lui la triaj, înaintea analizelor

Ureea și hemoglobina sunt obligatorii pentru calcul. Pentru primul contact, indicele de șoc este instrumentul disponibil, iar scorul complet se calculează odată ce rezultatele sosesc.

Interpretarea ureei crescute ca afectare renală

În hemoragia digestivă superioară, creșterea disproporționată față de creatinină reflectă încărcarea proteică din sângele digerat, nu o boală renală intrinsecă.

Aplicarea lui în hemoragia digestivă inferioară

Pentru aceasta, ghidul britanic folosește indicele de șoc într-un prim pas, pentru separarea pacienților instabili, iar pe cei stabili îi evaluează cu scorul Oakland.

De ce contează

Scorul Glasgow-Blatchford este unul dintre puținele instrumente de risc al cărui succes se măsoară în internări evitate, nu în diagnostice puse. Un pacient cu hemoragie digestivă masivă nu are nevoie de niciun scor pentru a fi recunoscut; valoarea reală este la celălalt capăt, acolo unde un scor de zero sau unu permite externarea cuiva care altfel ar fi petrecut o noapte în spital. Comparația internațională pe 3.012 pacienți a confirmat ceea ce autorii urmăreau de la început: nu să prindă pe cei gravi, ci să lase să plece pe cei care pot.

Concluzie

Scorul Glasgow-Blatchford stratifică riscul în hemoragia digestivă superioară, combinând ureea, hemoglobina, tensiunea sistolică, pulsul și patru elemente clinice: melena, sincopa, boala hepatică și insuficiența cardiacă. Într-un studiu internațional prospectiv pe 3.012 pacienți a prezis cel mai bine nevoia de intervenție sau decesul, cu o arie sub curbă de 0,86, iar un scor de cel mult 1 a identificat riscul foarte mic cu o sensibilitate de 98,6%. Necesită analize, deci nu poate fi calculat la triaj, unde indicele de șoc rămâne singurul disponibil.

Referințe

Blatchford O, Murray WR, Blatchford M. A risk score to predict need for treatment for upper-gastrointestinal haemorrhage. The Lancet. 2000;356(9238):1318–1321. doi:10.1016/S0140-6736(00)02816-6

Susține publicarea originală a scorului, elementele punctate și scopul de identificare a pacienților care necesită intervenție.

Stanley AJ, Laine L, Dalton HR, et al. Comparison of risk scoring systems for patients presenting with upper gastrointestinal bleeding: international multicentre prospective study. BMJ. 2017;356:i6432. doi:10.1136/bmj.i6432

Susține rezultatele comparației pe 3.012 pacienți, ariile sub curbă raportate și pragul de cel mult 1 cu sensibilitate de 98,6% pentru riscul foarte mic.

Barkun AN, Almadi M, Kuipers EJ, et al. Management of nonvariceal upper gastrointestinal bleeding: guideline recommendations from the International Consensus Group. Annals of Internal Medicine. 2019;171(11):805–822. doi:10.7326/M19-1795

Susține folosirea scorului în practica actuală pentru stratificarea riscului și decizia de îngrijire ambulatorie.

Oakland K, Chadwick G, East JE, et al. Diagnosis and management of acute lower gastrointestinal bleeding: guidelines from the British Society of Gastroenterology. Gut. 2019;68(5):776–789. doi:10.1136/gutjnl-2018-317807

Susține distincția față de hemoragia digestivă inferioară, în care indicele de șoc separă pacienții instabili, urmat de scorul Oakland.

Termeni corelați

Scor Rockall, AIMS65, Scor Oakland, Hematemeză, Shock Index

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00