Scor Rockall by Mihaela Marinescu noiembrie 7, 2026 written by Mihaela Marinescu noiembrie 7, 2026 0FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail 15 « Înapoi la enciclopedieTermeni medicaliScorul Rockall este un instrument de stratificare a riscului în hemoragia digestivă superioară, publicat în 1996, construit pentru a prezice mortalitatea și riscul de resângerare. Există în două variante: cea clinică, numită și preendoscopică, folosind vârsta, semnele vitale și comorbiditățile, și cea completă, care adaugă două elemente obținute la endoscopie — diagnosticul și semnele de hemoragie recentă. A fost primul scor larg adoptat în acest domeniu și rămâne o referință istorică, dar a fost depășit de scorul Glasgow-Blatchford în comparația directă pe nevoia de intervenție. Pe scurt Stratificare a riscului în hemoragia digestivă superioară. Publicat în 1996, primul larg adoptat. Construit pentru mortalitate și resângerare. Două variante: clinică și completă. Varianta completă necesită endoscopia. Arie sub curbă de 0,70 în comparația internațională. Depășit de Glasgow-Blatchford pentru nevoia de intervenție. Cum funcționează Varianta clinică punctează vârsta, pe trei trepte, prezența șocului — definit prin tahicardie sau hipotensiune — și comorbiditățile majore, de la insuficiența cardiacă sau cardiopatia ischemică până la insuficiența renală, hepatică sau neoplazia diseminată. Varianta completă adaugă două elemente care se obțin numai la endoscopie: diagnosticul endoscopic — de la absența leziunilor până la neoplazie — și prezența unor semne de hemoragie recentă, precum sânge proaspăt, cheag aderent sau vas vizibil. Această construcție în două etape reflectă scopul original: scorul a fost gândit pentru a estima prognosticul după evaluarea completă, nu pentru a tria pacienții la prezentare. Diferența de obiectiv explică performanța comparativă. Scorul a fost derivat pentru mortalitate și resângerare, iar comparația care l-a plasat în urma scorului Glasgow-Blatchford a măsurat o altă variabilă: nevoia de intervenție. Această distincție merită reținută ca principiu general de citire a scorurilor. Un instrument derivat pentru un rezultat anume nu are nicio obligație să funcționeze bine pentru altul, iar compararea a două scoruri pe un rezultat pentru care doar unul a fost construit dezavantajează structural pe celălalt. Ariile sub curbă raportate în astfel de comparații trebuie citite împreună cu rezultatul urmărit. Cele două variante, comparația și ce rămâne din el Varianta clinică față de cea completă Varianta clinică se poate calcula la prezentare, fără endoscopie, ceea ce o face utilizabilă în departamentul de urgență. Performanța ei este, însă, mai modestă decât a celei complete. Varianta completă are performanță mai bună pentru mortalitate, dar presupune că endoscopia a fost deja efectuată — moment în care o parte dintre deciziile pe care un scor de triaj ar fi trebuit să informeze au fost deja luate. Comorbiditățile punctate sunt, de altfel, o parte importantă a performanței lui pe mortalitate. Un pacient vârstnic cu insuficiență cardiacă, insuficiență renală sau neoplazie diseminată are un risc de deces determinat în mare măsură de boala de fond, nu de hemoragia în sine — iar scorul surprinde exact această contribuție, pe care un instrument construit pe nevoia de intervenție o ignoră. Comparația internațională Studiul internațional prospectiv pe 3.012 pacienți consecutivi a comparat scorurile de risc pentru nevoia de intervenție sau deces. Scorul Rockall complet a obținut o arie sub curbă de 0,70, față de 0,86 pentru Glasgow-Blatchford și 0,68 pentru AIMS65. Rezultatul a consolidat preferința pentru Glasgow-Blatchford în decizia de triaj și externare. Pentru estimarea mortalității, însă, comparațiile sunt mai echilibrate, iar scorul Rockall rămâne în uz în unele protocoale. Ce rămâne din el Valoarea lui actuală este în prognostic și în cercetare, pentru comparabilitatea cu literatura anterioară. O mare parte a studiilor din anii 2000 l-au folosit, iar interpretarea lor cere cunoașterea scorului. În practică, varianta completă este uneori folosită pentru decizia privind momentul externării după endoscopie, la pacienții cu risc mic de resângerare. Decizia aparține echipei de gastroenterologie și depinde de protocoalele locale. Pentru hemoragia variceală, ambele scoruri au o utilitate mai redusă. Pacienții cu ciroză și hipertensiune portală primesc punctaj mare prin comorbiditate și prin instabilitate, dar conduita lor este ghidată de protocoale specifice — terlipresină, antibioprofilaxie, ligatură endoscopică — în care stratificarea prin scor nu schimbă deciziile imediate. Elementele celor două variante Elementul Varianta clinică Varianta completă Vârsta da da Prezența șocului da da Comorbiditățile majore da da Diagnosticul endoscopic nu da Semne de hemoragie recentă nu da Varianta clinică se poate calcula la prezentare; cea completă presupune endoscopia efectuată. Șocul este punctat ca element binar sau pe trepte, prin tahicardie sau hipotensiune, nu ca raport între ele. Relevanță clinică Pentru decizia de triaj la prezentare, scorul Glasgow-Blatchford este preferat, pe baza comparației directe. Scorul Rockall clinic rămâne o alternativă acolo unde este deja implementat, cu performanță mai modestă. Pentru estimarea prognosticului după endoscopie, varianta completă păstrează o utilitate reală, în special pentru riscul de resângerare — variabila pentru care a fost construită. Pentru interpretarea literaturii mai vechi, cunoașterea scorului este necesară. O mare parte a studiilor despre hemoragia digestivă superioară din ultimele două decenii îl folosesc ca instrument de stratificare, iar rezultatele lor nu pot fi citite fără el. Pentru primul contact, niciuna dintre variante nu ajută. În ambulanță sau la triaj, înaintea oricărei analize sau endoscopii, indicele de șoc rămâne instrumentul disponibil — cu limitele lui cunoscute. Pentru documentare, precizarea variantei folosite este obligatorie. Un scor raportat ca Rockall, fără mențiunea dacă este cel clinic sau cel complet, nu poate fi interpretat de cine citește ulterior fișa, iar diferența dintre ele poate fi de câteva puncte la același pacient. Ce cere calculul fiecărei variante Vârsta pacientului. Tensiunea arterială și frecvența cardiacă. Antecedentele de boli majore. Pentru varianta completă: diagnosticul endoscopic. Pentru varianta completă: semnele de hemoragie recentă. Confirmarea că endoscopia a fost efectuată. Factori care influențează valoarea scorului Vârsta. Severitatea instabilității hemodinamice la prezentare. Numărul și gravitatea comorbidităților. Etiologia hemoragiei. Aspectul endoscopic al leziunii. Momentul endoscopiei. Tratamentul administrat anterior. Varianta de scor folosită. Întrebări frecvente Ce este scorul Rockall? Un instrument de stratificare a riscului în hemoragia digestivă superioară, publicat în 1996, construit pentru a prezice mortalitatea și riscul de resângerare. Câte variante există? Două. Cea clinică, numită și preendoscopică, folosind vârsta, semnele vitale și comorbiditățile, și cea completă, care adaugă diagnosticul endoscopic și semnele de hemoragie recentă. Care se poate calcula la prezentare? Varianta clinică, fără endoscopie. Performanța ei este însă mai modestă decât a variantei complete, care presupune că endoscopia a fost deja efectuată. Cum se compară cu Glasgow-Blatchford? În studiul internațional pe 3.012 pacienți, varianta completă a obținut o arie sub curbă de 0,70 pentru nevoia de intervenție sau deces, față de 0,86 pentru Glasgow-Blatchford. De ce performanța este mai mică? În parte din cauza obiectivului. Scorul a fost derivat pentru mortalitate și resângerare, iar comparația a măsurat o altă variabilă: nevoia de intervenție. Mai este folosit? Da, în prognostic și în unele protocoale, iar varianta completă este uneori folosită pentru decizia privind momentul externării după endoscopie, la pacienții cu risc mic de resângerare. De ce contează pentru cercetare? Pentru comparabilitatea cu literatura anterioară. O mare parte a studiilor din ultimele două decenii l-au folosit ca instrument de stratificare, iar rezultatele lor nu pot fi citite fără el. Ajută la primul contact? Nu. Nici varianta clinică nu este concepută pentru acel moment, iar cea completă cere endoscopia. În ambulanță sau la triaj, indicele de șoc rămâne instrumentul disponibil. De ce performează bine pe mortalitate? Pentru că punctează comorbiditățile. Un pacient vârstnic cu insuficiență cardiacă, renală sau neoplazie are un risc de deces determinat în mare măsură de boala de fond, contribuție pe care scorul o surprinde. Ce trebuie notat la raportare? Varianta folosită. Un scor raportat ca Rockall, fără mențiunea dacă este cel clinic sau cel complet, nu poate fi interpretat ulterior, iar diferența poate fi de câteva puncte la același pacient. Ce arată și ce nu arată Ce arată Ce nu arată Riscul de mortalitate și de resângerare Nevoia imediată de intervenție Un prognostic după evaluarea completă Un triaj la prezentare Comparabilitate cu literatura anterioară Performanță superioară scorurilor noi Două variante cu scopuri diferite Care variantă e potrivită la un pacient Punctarea separată a șocului Raportul puls/tensiune Contribuția comorbidităților la prognostic Riscul atribuibil hemoragiei în sine Greșeli frecvente de interpretare Folosirea lui pentru decizia de externare la prezentare Comparația directă a plasat scorul Glasgow-Blatchford mult înainte pentru nevoia de intervenție. Pentru triaj și externare, acela este instrumentul preferat. Confundarea celor două variante Varianta clinică și cea completă au performanțe și momente de aplicare diferite. Un scor raportat fără precizarea variantei nu este interpretabil. Compararea ariilor sub curbă fără a verifica rezultatul urmărit Scorul a fost derivat pentru mortalitate și resângerare. O comparație pe nevoia de intervenție îl dezavantajează structural, nu doar din cauza construcției lui. De ce contează Scorul Rockall este un exemplu de instrument depășit corect, nu greșit. A fost construit în 1996 pentru o întrebare — cine riscă să moară sau să resângereze — și a fost comparat, douăzeci de ani mai târziu, pe o întrebare diferită: cine are nevoie de intervenție acum. Că a pierdut comparația spune mai puțin despre calitatea lui și mai mult despre cum s-a schimbat ce așteptăm de la un scor: nu un prognostic, ci o decizie imediată de triaj. Concluzie Scorul Rockall, publicat în 1996, a fost primul instrument larg adoptat de stratificare a riscului în hemoragia digestivă superioară, construit pentru mortalitate și resângerare. Varianta clinică folosește vârsta, semnele vitale și comorbiditățile; cea completă adaugă diagnosticul endoscopic și semnele de hemoragie recentă. În comparația internațională pe 3.012 pacienți a obținut o arie sub curbă de 0,70 pentru nevoia de intervenție, față de 0,86 pentru Glasgow-Blatchford. Rămâne util pentru prognostic și pentru interpretarea literaturii anterioare. Referințe Rockall TA, Logan RF, Devlin HB, Northfield TC. Risk assessment after acute upper gastrointestinal haemorrhage. Gut. 1996;38(3):316–321. doi:10.1136/gut.38.3.316 Susține publicarea originală a scorului, elementele punctate în cele două variante și obiectivul de predicție a mortalității și a resângerării. Stanley AJ, Laine L, Dalton HR, et al. Comparison of risk scoring systems for patients presenting with upper gastrointestinal bleeding: international multicentre prospective study. BMJ. 2017;356:i6432. doi:10.1136/bmj.i6432 Susține rezultatele comparative pe 3.012 pacienți, cu aria sub curbă de 0,70 pentru scorul Rockall complet față de 0,86 pentru Glasgow-Blatchford. Barkun AN, Almadi M, Kuipers EJ, et al. Management of nonvariceal upper gastrointestinal bleeding: guideline recommendations from the International Consensus Group. Annals of Internal Medicine. 2019;171(11):805–822. doi:10.7326/M19-1795 Susține locul actual al scorurilor de risc în practică și preferința pentru Glasgow-Blatchford în decizia de triaj și externare. Blatchford O, Murray WR, Blatchford M. A risk score to predict need for treatment for upper-gastrointestinal haemorrhage. The Lancet. 2000;356(9238):1318–1321. doi:10.1016/S0140-6736(00)02816-6 Susține diferența de obiectiv dintre cele două scoruri — nevoia de intervenție față de mortalitate și resângerare. Termeni corelați Scor Glasgow-Blatchford, AIMS65, Scor Oakland, Hematemeză, Aria de sub curba ROC (AUC) « Înapoi la enciclopedie Mihaela Marinescu Sunt Mihaela Marinescu, fondatoarea Healthwise.ro și editor specializat în conținut despre sănătate, beauty, nutriție funcțională și prevenție. Am studiat Medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, experiență care mi-a format interesul pentru corpul uman, biologie și educație medicală explicată clar. Prin Healthwise, îmi propun să traduc informația științifică și cele mai noi cercetări internaționale într-un limbaj accesibil, cald și responsabil. În medicină există un cuvânt important: complianță. Din punctul meu de vedere, complianța reală nu se naște din frică sau din instrucțiuni greu de urmat, ci din înțelegere. Oamenii au mai multe șanse să aibă grijă de sănătatea lor atunci când înțeleg ce se întâmplă în corp, de ce contează anumite alegeri și cum pot integra recomandările medicale într-o viață reală. Motivul pentru care site-ul se numește Healthwise pornește de la o convingere simplă: un om sănătos are mai multă energie pentru înțelepciune, creștere personală și o viață cu sens. Când sănătatea este susținută prin alegeri informate, ea nu mai consumă tot spațiul interior în jurul bolii, ci devine terenul pe care se poate construi. Astfel, Health și Wise se hrănesc reciproc: sănătatea face loc înțelepciunii, iar înțelepciunea protejează sănătatea. Conținutul publicat pe Healthwise are scop educațional și nu înlocuiește consultul medical, diagnosticul sau recomandarea unui specialist. Dacă te regăsești în semnele, simptomele sau situațiile descrise în articole, îți recomand să discuți cu un medic sau cu un specialist potrivit. Știința oferă informația, dar clinicianul este cel care o interpretează și o aplică în contextul tău personal. previous post Scor Glasgow-Blatchford next post AIMS65