qSOFA by Mihaela Marinescu noiembrie 7, 2026 written by Mihaela Marinescu noiembrie 7, 2026 0FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail 14 « Înapoi la enciclopedieTermeni medicaliqSOFA este un scor cu trei criterii, fiecare valorând un punct: tensiunea arterială sistolică de cel mult 100 mmHg, frecvența respiratorie de cel puțin 22 pe minut și alterarea stării mintale. A fost propus în 2016, odată cu a treia definiție internațională a sepsisului, ca instrument rapid de identificare a pacienților cu infecție suspectată care au un risc crescut de evoluție nefavorabilă. Nu este un test de diagnostic al sepsisului. Ghidurile actuale recomandă explicit să nu fie folosit ca unic instrument de depistare, din cauza sensibilității insuficiente. Pe scurt Trei criterii, câte un punct fiecare. Tensiune sistolică de cel mult 100 mmHg. Frecvență respiratorie de cel puțin 22 pe minut. Alterarea stării mintale. Propus în 2016, cu definiția Sepsis-3. Nu diagnostichează sepsisul. Nu se recomandă ca unic instrument de depistare. Cum funcționează Scorul a fost derivat prin analiza unor baze de date mari de pacienți internați, căutând cea mai simplă combinație de variabile de la patul pacientului care să prezică mortalitatea intraspitalicească la cei cu infecție suspectată. Logica selecției a fost una de parcimonie: din multitudinea de parametri disponibili, trei s-au dovedit suficienți pentru a atinge aproape toată capacitatea de discriminare a unor scoruri mult mai complexe, în afara terapiei intensive. Un scor de cel puțin două puncte a fost asociat cu un risc semnificativ crescut de deces sau de internare prelungită în terapie intensivă. Acesta este pragul folosit în majoritatea studiilor și protocoalelor. Cele trei criterii acoperă trei sisteme diferite: circulator, respirator și neurologic. Nicio analiză de laborator nu este necesară, ceea ce face scorul aplicabil în orice context, inclusiv prespitalicesc. Ce acoperă, ce ratează și de ce a fost retrogradat Complementaritatea cu indicele de șoc Cele două instrumente se completează. qSOFA include respirația și conștiența, pe care indicele de șoc nu le vede, iar indicele surprinde tahicardia, pe care qSOFA nu o punctează. Un pacient cu puls 120 și tensiune 105 are un indice de 1,14, clar crescut, și un scor qSOFA de zero. Invers, un pacient cu tensiune 95, respirație 24 și confuzie are trei puncte și un indice care depinde de un puls pe care scorul îl ignoră. De ce nu mai este recomandat ca unic instrument Ghidurile Surviving Sepsis Campaign din 2021 recomandă împotriva folosirii qSOFA ca unic instrument de depistare a sepsisului, în comparație cu criteriile de răspuns inflamator sistemic, cu scorurile de avertizare precoce sau cu scorul SOFA complet. Motivul este sensibilitatea. Scorul are o specificitate bună — un scor de două sau trei puncte identifică destul de fiabil pacienți cu risc — dar ratează o parte importantă dintre cei care vor evolua nefavorabil, iar pentru un instrument de depistare aceasta este limita decisivă. Unde rămâne util Valoarea lui actuală este ca indicator de severitate, nu de depistare. Un scor de cel puțin două puncte la un pacient cu infecție suspectată este un argument pentru evaluare rapidă, recoltarea lactatului și reevaluare frecventă. Rămâne util și pentru comunicare și documentare, pentru că rezumă în trei cifre o evaluare pe care altfel ar trebui descrisă în propoziții. Simplitatea lui este și motivul pentru care a fost adoptat atât de repede după 2016. O precizare importantă privește și denumirea. Litera inițială din numele scorului provine din cuvântul rapid, iar scorul SOFA complet — din care derivă — este un instrument diferit, care punctează șase sisteme de organe pe baza unor analize de laborator și a parametrilor de suport. Cele două nu se interpretează cu aceleași praguri și nu se substituie reciproc. Cele trei criterii Criteriul Pragul Punctaj Tensiune arterială sistolică cel mult 100 mmHg 1 Frecvență respiratorie cel puțin 22 pe minut 1 Alterarea stării mintale prezentă 1 Total — 0–3 Pragul de atenție cel puțin 2 puncte — Niciun criteriu nu necesită analize de laborator, ceea ce face scorul aplicabil în orice context. Pulsul nu este punctat, deși este unul dintre primele semne care se modifică în sepsis. Relevanță clinică Pentru un pacient cu infecție suspectată, un scor de cel puțin două puncte justifică evaluare rapidă și recoltarea lactatului. Nu justifică însă liniștirea la un scor de zero, pentru că sensibilitatea este insuficientă. Pentru combinarea cu indicele de șoc, datele sunt încurajatoare. O analiză pe 2.524 de adulți internați dintr-un departament de urgență pentru o infecție suspectată a arătat că un indice de cel puțin 0,7 a fost cel mai sensibil test atât pentru lactatul crescut, cât și pentru mortalitatea la 28 de zile. În acel studiu, pacienții cu indice de cel puțin 0,7 au avut de aproximativ trei ori mai des lactat crescut decât cei sub acest prag, iar un indice de cel puțin 1 a fost cel mai specific. Valoarea predictivă negativă a fost de 95% pentru lactatul crescut și de 89% pentru mortalitate. Pentru evaluarea completă a sepsisului, scorul este o piesă dintr-un ansamblu. Evaluarea se bazează pe semnele de disfuncție de organ, pe lactat, pe presiunea arterială medie, pe timpul de recolorare capilară, pe diureză și pe statusul mental. Pentru contextul prespitalicesc, absența oricărei analize de laborator este avantajul decisiv. Un scor de cel puțin două puncte la un pacient cu febră sau cu o infecție cunoscută este un argument pentru transport către o unitate cu posibilități de evaluare completă, iar comunicarea lui prin radio durează câteva secunde. Ce completează scorul în practică Frecvența cardiacă, care nu este punctată. Lactatul. Temperatura. Saturația oxigenului. Diureza. Timpul de recolorare capilară. Factori care influențează valoarea scorului la un pacient anume Prezența unei infecții suspectate sau confirmate. Medicația care influențează tensiunea. Starea mintală de bază, la pacienții cu demență. Patologia respiratorie cronică. Momentul evaluării față de debut. Tratamentul administrat anterior. Vârsta. Comorbiditățile. Întrebări frecvente Ce este qSOFA? Un scor cu trei criterii, fiecare valorând un punct: tensiune arterială sistolică de cel mult 100 mmHg, frecvență respiratorie de cel puțin 22 pe minut și alterarea stării mintale. Când a fost propus? În 2016, odată cu a treia definiție internațională a sepsisului, ca instrument rapid de identificare a pacienților cu infecție suspectată care au risc crescut de evoluție nefavorabilă. Care este pragul de atenție? Cel puțin două puncte. Această valoare a fost asociată cu un risc semnificativ crescut de deces sau de internare prelungită în terapie intensivă. Diagnostichează sepsisul? Nu. Ghidurile Surviving Sepsis Campaign din 2021 recomandă explicit împotriva folosirii lui ca unic instrument de depistare, din cauza sensibilității insuficiente. Ce ratează? Pulsul, care nu este punctat deși este unul dintre primele semne care se modifică în sepsis. Specificitatea scorului este bună, dar sensibilitatea lasă nediagnosticată o parte dintre pacienții care vor evolua nefavorabil. Cum se completează cu indicele de șoc? qSOFA include respirația și conștiența, pe care indicele nu le vede, iar indicele surprinde tahicardia, pe care qSOFA nu o punctează. Un pacient cu puls 120 și tensiune 105 are indice 1,14 și qSOFA zero. Ce arată datele despre indicele de șoc în sepsis? Un studiu pe 2.524 de adulți cu infecție suspectată a arătat că un indice de cel puțin 0,7 a fost cel mai sensibil test pentru lactatul crescut și pentru mortalitatea la 28 de zile, cu valori predictive negative de 95% și 89%. Unde rămâne util? Ca indicator de severitate, nu de depistare. Un scor de cel puțin două puncte la un pacient cu infecție suspectată este un argument pentru evaluare rapidă, recoltarea lactatului și reevaluare frecventă. Este același lucru cu scorul SOFA? Nu. Scorul SOFA complet punctează șase sisteme de organe pe baza unor analize de laborator și a parametrilor de suport. Cele două nu se interpretează cu aceleași praguri și nu se substituie reciproc. Ce arată și ce nu arată Ce arată Ce nu arată Un risc crescut de evoluție nefavorabilă Diagnosticul de sepsis Afectarea a trei sisteme diferite Severitatea infecției Un argument pentru evaluare rapidă Siguranța la un scor de zero Complementaritatea cu indicele de șoc Suficiența oricăruia dintre ele Un rezumat util pentru documentare Un test de depistare validat Greșeli frecvente de interpretare Folosirea scorului ca test de depistare unic Ghidurile din 2021 recomandă explicit împotriva acestei utilizări. Sensibilitatea insuficientă lasă nediagnosticată o parte importantă dintre pacienții care vor evolua nefavorabil. Liniștirea la un scor de zero Un pacient cu puls 120 și tensiune 105 are un scor de zero și un indice de șoc clar crescut. Pulsul nu este punctat, deși se modifică printre primele. Interpretarea stării mintale fără valoarea de bază La pacienții cu demență sau cu afectare cognitivă preexistentă, criteriul de alterare a stării mintale cere comparația cu nivelul obișnuit, nu cu normalul populațional. De ce contează qSOFA este un exemplu rar de scor retrogradat oficial de aceleași comunități care l-au promovat. Propus în 2016 ca soluție elegantă — trei criterii, nicio analiză — a fost adoptat rapid tocmai pentru simplitate, apoi testat pe populații diverse și găsit insuficient de sensibil pentru depistare. Ghidurile din 2021 îl descurajează explicit în acest rol. Ce rămâne este util și mai modest: un rezumat de severitate în trei cifre, care nu înlocuiește nici evaluarea clinică, nici lactatul. Concluzie qSOFA este un scor cu trei criterii — tensiune sistolică de cel mult 100 mmHg, frecvență respiratorie de cel puțin 22 pe minut, alterarea stării mintale — propus în 2016 odată cu definiția Sepsis-3. Un scor de cel puțin două puncte se asociază cu risc crescut de evoluție nefavorabilă. Nu diagnostichează sepsisul, iar ghidurile din 2021 recomandă explicit împotriva folosirii lui ca unic instrument de depistare, din cauza sensibilității insuficiente. Pulsul nu este punctat, motiv pentru care indicele de șoc îl completează. Referințe Seymour CW, Liu VX, Iwashyna TJ, et al. Assessment of clinical criteria for sepsis: for the Third International Consensus Definitions for Sepsis and Septic Shock (Sepsis-3). JAMA. 2016;315(8):762–774. doi:10.1001/jama.2016.0288 Susține derivarea scorului, cele trei criterii, pragul de două puncte și performanța comparativă față de scoruri mai complexe în afara terapiei intensive. Evans L, Rhodes A, Alhazzani W, et al. Surviving Sepsis Campaign: international guidelines for management of sepsis and septic shock 2021. Critical Care Medicine. 2021;49(11):e1063–e1143. doi:10.1097/CCM.0000000000005337 Susține recomandarea explicită împotriva folosirii qSOFA ca unic instrument de depistare a sepsisului și argumentul sensibilității insuficiente. Singer M, Deutschman CS, Seymour CW, et al. The Third International Consensus Definitions for Sepsis and Septic Shock (Sepsis-3). JAMA. 2016;315(8):801–810. doi:10.1001/jama.2016.0287 Susține contextul definițional în care a fost propus scorul și distincția față de criteriile de diagnostic al sepsisului. Berger T, Green J, Horeczko T, et al. Shock index and early recognition of sepsis in the emergency department: pilot study. Western Journal of Emergency Medicine. 2013;14(2):168–174. doi:10.5811/westjem.2012.8.11546 Susține datele pe pacienți cu infecție suspectată privind sensibilitatea indicelui de șoc la pragul de 0,7 și valorile predictive negative raportate. Termeni corelați Scor de avertizare precoce, Metabolism anaerob, Shock Index, Microcirculație, Scala Glasgow « Înapoi la enciclopedie Mihaela Marinescu Sunt Mihaela Marinescu, fondatoarea Healthwise.ro și editor specializat în conținut despre sănătate, beauty, nutriție funcțională și prevenție. Am studiat Medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, experiență care mi-a format interesul pentru corpul uman, biologie și educație medicală explicată clar. Prin Healthwise, îmi propun să traduc informația științifică și cele mai noi cercetări internaționale într-un limbaj accesibil, cald și responsabil. În medicină există un cuvânt important: complianță. Din punctul meu de vedere, complianța reală nu se naște din frică sau din instrucțiuni greu de urmat, ci din înțelegere. Oamenii au mai multe șanse să aibă grijă de sănătatea lor atunci când înțeleg ce se întâmplă în corp, de ce contează anumite alegeri și cum pot integra recomandările medicale într-o viață reală. Motivul pentru care site-ul se numește Healthwise pornește de la o convingere simplă: un om sănătos are mai multă energie pentru înțelepciune, creștere personală și o viață cu sens. Când sănătatea este susținută prin alegeri informate, ea nu mai consumă tot spațiul interior în jurul bolii, ci devine terenul pe care se poate construi. Astfel, Health și Wise se hrănesc reciproc: sănătatea face loc înțelepciunii, iar înțelepciunea protejează sănătatea. Conținutul publicat pe Healthwise are scop educațional și nu înlocuiește consultul medical, diagnosticul sau recomandarea unui specialist. Dacă te regăsești în semnele, simptomele sau situațiile descrise în articole, îți recomand să discuți cu un medic sau cu un specialist potrivit. Știința oferă informația, dar clinicianul este cel care o interpretează și o aplică în contextul tău personal. previous post Reflex Cushing next post Scor de avertizare precoce