Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Reflex Cushing

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Reflexul Cushing este răspunsul fiziologic la creșterea presiunii din interiorul craniului: tensiune arterială crescută, puls lent și, în formele avansate, respirație neregulată.

Mecanismul este o încercare de a menține perfuzia cerebrală. Dacă presiunea intracraniană crește, presiunea de perfuzie scade, iar organismul ridică presiunea arterială sistemică pentru a compensa.

Pentru indicele de șoc, consecința este una dintre cele mai periculoase: un pacient cu traumatism cranian și hemoragie asociată poate avea un indice aparent normal, pentru că ambii termeni ai raportului sunt deplasați în direcția greșită.

Pe scurt

Răspuns la creșterea presiunii intracraniene.
Tensiune arterială crescută și puls lent.
În formele avansate, respirație neregulată.
Mecanism de menținere a perfuziei cerebrale.
Numit și triada Cushing.
Face indicele de șoc să pară normal.
Semn tardiv, nu precoce.

Cum funcționează

Presiunea de perfuzie cerebrală este diferența dintre presiunea arterială medie și presiunea intracraniană. Când a doua crește, prima rămânând constantă, perfuzia scade.

Organismul răspunde prin creșterea presiunii arteriale sistemice, mediată de centrii din trunchiul cerebral, care sunt ei înșiși supuși compresiei sau ischemiei. Creșterea tensiunii restabilește, temporar, gradientul de perfuzie.

Bradicardia apare secundar, prin stimularea baroreceptorilor de către tensiunea crescută: receptorii detectează hipertensiunea și declanșează un răspuns vagal care încetinește inima. Nu este, prin urmare, un mecanism independent, ci consecința primului.

Respirația neregulată — de tip Cheyne-Stokes sau cu pauze — apare în formele avansate, prin afectarea centrilor respiratori bulbari. Triada completă este un semn tardiv, care indică hipertensiune intracraniană severă și risc iminent de herniere.

Trebuie precizat că reflexul nu este specific traumatismului. Orice proces care crește presiunea intracraniană îl poate declanșa: hemoragia intracerebrală sau subarahnoidiană, o tumoră cu edem important, hidrocefalia acută, meningita cu edem cerebral. La copii, fontanela deschisă și suturile nefuzionate oferă o complianță suplimentară, ceea ce întârzie apariția semnelor — și face ca ele să fie, când apar, cu atât mai tardive.

Istoricul, capcana pentru indice, consecința practică

Observația lui Cushing

Fenomenul a fost descris la începutul secolului XX de neurochirurgul american Harvey Cushing, care a studiat experimental efectul compresiei cerebrale asupra centrilor vasomotori.

Observația lui a fost că creșterea presiunii intracraniene produce o creștere a presiunii arteriale suficientă pentru a depăși presiunea aplicată — un mecanism de protecție a perfuzării cerebrale care funcționează până la o limită.

Capcana pentru indicele de șoc

Traumatismul cranian sever este una dintre situațiile în care indicele de șoc poate induce cel mai ușor în eroare. Reflexul ridică numitorul formulei — tensiunea sistolică — și coboară numărătorul — frecvența cardiacă.

Un pacient cu traumatism cranian și hemoragie asociată poate avea astfel un indice aparent normal, deși are nevoie de transfuzie. Cercetările au arătat că performanța indicelui scade la acești pacienți, iar unele studii au descris o relație neliniară între indice și mortalitate.

Consecința practică

Pentru acești pacienți au fost propuse variante care integrează starea neurologică, cea mai studiată fiind produsul dintre indicele invers și scorul Glasgow. Argumentul este că deteriorarea circulatorie și cea neurologică apar frecvent împreună în traumă.

Independent de formulă, regula clinică este că indicele trebuie interpretat întotdeauna în funcție de mecanismul leziunii. Un traumatism cranian cunoscut schimbă complet semnificația unui raport normal.

Mai există o consecință de ordin terapeutic. Hipertensiunea din reflexul Cushing nu se tratează ca o hipertensiune obișnuită: scăderea tensiunii la un pacient cu presiune intracraniană crescută reduce presiunea de perfuzie cerebrală și poate agrava ischemia. Tratamentul vizează cauza — presiunea intracraniană — nu cifra tensiunii.

Trei situații în care indicele pare normal și nu este

Situația Efectul pe puls Efectul pe tensiune Indicele rezultat
Reflex Cushing scade crește fals liniștitor
Șoc neurogen nu crește, poate scădea scade fals liniștitor
Medicație bradicardizantă nu crește scade fals liniștitor
Hipertensiune cronică crește pornește de sus subestimează scăderea

Toate patru produc un raport care nu reflectă gravitatea situației, prin mecanisme diferite.

Mecanismul leziunii și lista medicamentelor sunt, din acest motiv, parte obligatorie a interpretării.

Relevanță clinică

La un pacient cu traumatism cranian, un indice de șoc normal nu are valoare de excludere. Evaluarea se sprijină pe mecanismul leziunii, pe scorul de conștiență, pe examenul pupilar, pe imagistică și pe monitorizarea presiunii intracraniene, unde este indicată.

Triada completă este un semn tardiv. Apariția ei nu marchează începutul hipertensiunii intracraniene, ci o fază avansată, cu risc iminent de herniere — motiv pentru care așteptarea ei ca semn de alarmă este o eroare gravă.

În leziunile înalte ale măduvei spinării, mecanismul este diferit, dar efectul pe indice este similar. Întreruperea căilor simpatice produce șoc neurogen: vasele se dilată, tensiunea scade, dar pulsul nu crește compensator și poate chiar încetini. Indicele poate rămâne în limite banale, deși pacientul este hipotensiv și instabil.

Pentru un pacient politraumatizat, aceste două mecanisme se pot suprapune cu o hemoragie. Combinația explică de ce evaluarea primară a pacientului traumatizat urmează o secvență fixă, iar indicele de șoc o completează fără a o înlocui.

Ce se evaluează la suspiciunea de hipertensiune intracraniană

Scorul de conștiență Glasgow.

Examenul pupilar — dimensiune, simetrie, reactivitate.

Mecanismul traumatismului.

Tiparul respirator.

Imagistica cerebrală.

Monitorizarea presiunii intracraniene, unde este indicată.

Factori care influențează apariția și amploarea reflexului

Nivelul presiunii intracraniene.

Viteza creșterii presiunii.

Localizarea leziunii.

Complianța cerebrală.

Prezența unei hemoragii sistemice asociate.

Medicația administrată.

Starea centrilor din trunchiul cerebral.

Vârsta pacientului.

Întrebări frecvente

Ce este reflexul Cushing?

Răspunsul fiziologic la creșterea presiunii din interiorul craniului: tensiune arterială crescută, puls lent și, în formele avansate, respirație neregulată. Este numit și triada Cushing.

La ce servește?

Este o încercare de a menține perfuzia cerebrală. Dacă presiunea intracraniană crește, presiunea de perfuzie scade, iar organismul ridică presiunea arterială sistemică pentru a compensa.

De ce apare bradicardia?

Secundar, prin stimularea baroreceptorilor de către tensiunea crescută. Receptorii detectează hipertensiunea și declanșează un răspuns vagal care încetinește inima — nu este un mecanism independent.

De ce păcălește indicele de șoc?

Pentru că ridică numitorul formulei — tensiunea sistolică — și coboară numărătorul — frecvența cardiacă. Un pacient cu traumatism cranian și hemoragie asociată poate avea un indice aparent normal, deși are nevoie de transfuzie.

Este un semn precoce?

Nu. Triada completă este un semn tardiv, care indică hipertensiune intracraniană severă și risc iminent de herniere. Așteptarea ei ca semn de alarmă este o eroare gravă.

Ce variantă a indicelui se propune pentru acești pacienți?

Cea care integrează starea neurologică, cea mai studiată fiind produsul dintre indicele invers și scorul Glasgow, pe argumentul că deteriorarea circulatorie și cea neurologică apar frecvent împreună în traumă.

Există alte situații asemănătoare?

Da. În leziunile înalte ale măduvei, întreruperea căilor simpatice produce șoc neurogen: tensiunea scade, dar pulsul nu crește compensator. Indicele poate rămâne banal la un pacient hipotensiv și instabil.

Pe ce se bazează evaluarea atunci?

Pe mecanismul leziunii, pe scorul de conștiență, pe examenul pupilar, pe tiparul respirator, pe imagistică și pe monitorizarea presiunii intracraniene, unde este indicată.

Se tratează hipertensiunea din reflexul Cushing?

Nu ca o hipertensiune obișnuită. Scăderea tensiunii la un pacient cu presiune intracraniană crescută reduce presiunea de perfuzie cerebrală și poate agrava ischemia. Tratamentul vizează cauza, nu cifra.

Apare doar în traumatisme?

Nu. Orice proces care crește presiunea intracraniană îl poate declanșa: hemoragia intracerebrală sau subarahnoidiană, o tumoră cu edem important, hidrocefalia acută, meningita cu edem cerebral.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Un răspuns la presiune intracraniană crescută Valoarea acelei presiuni
O capcană pentru indicele de șoc Prezența sau absența unei hemoragii
Un semn tardiv de hipertensiune intracraniană Debutul ei
Nevoia de a cunoaște mecanismul leziunii Severitatea leziunii cerebrale
De ce un indice normal nu exclude nimic Un diagnostic alternativ
Că tratamentul vizează presiunea intracraniană Că hipertensiunea trebuie scăzută

Greșeli frecvente de interpretare

Folosirea indicelui de șoc ca test de excludere la traumatismul cranian

Reflexul deplasează ambii termeni ai raportului în direcția greșită. Un indice normal la acești pacienți nu are valoare de excludere a hemoragiei asociate.

Așteptarea triadei complete ca semn de alarmă

Este un semn tardiv, cu risc iminent de herniere. Evaluarea se bazează pe scorul de conștiență, examenul pupilar și imagistică, nu pe apariția triadei.

Confundarea cu șocul neurogen

În reflexul Cushing tensiunea crește; în șocul neurogen scade. Ambele produc bradicardie și un indice fals liniștitor, dar mecanismul și conduita diferă.

Tratarea tensiunii crescute ca hipertensiune obișnuită

Scăderea ei la un pacient cu presiune intracraniană crescută reduce presiunea de perfuzie cerebrală și poate agrava ischemia. Tratamentul vizează presiunea intracraniană.

Presupunerea că apare doar după traumatisme

Orice proces care crește presiunea intracraniană îl poate declanșa — hemoragie intracerebrală, tumoră cu edem, hidrocefalie acută, meningită.

Interpretarea întârzierii semnelor la copil ca semn bun

Fontanela deschisă și suturile nefuzionate oferă complianță suplimentară și întârzie apariția triadei, ceea ce o face, când apare, cu atât mai tardivă.

De ce contează

Reflexul Cushing este cazul în care fiziologia lucrează împotriva instrumentului de măsură. Organismul face exact ce trebuie — ridică tensiunea pentru a perfuza un creier comprimat — iar efectul secundar este un set de semne vitale care arată bine. Un pacient cu hemoragie internă și traumatism cranian poate avea, pe hârtie, cel mai liniștitor indice din tot departamentul. De aceea evaluarea pacientului traumatizat nu a fost niciodată construită pe o cifră, ci pe o secvență de verificări în care mecanismul leziunii vine înaintea oricărei măsurători.

Concluzie

Reflexul Cushing este răspunsul la creșterea presiunii intracraniene: tensiune arterială crescută, puls lent și, în formele avansate, respirație neregulată. Mecanismul primar este ridicarea presiunii sistemice pentru a menține perfuzia cerebrală, iar bradicardia apare secundar, prin stimularea baroreceptorilor. Pentru indicele de șoc, consecința este că ambii termeni ai raportului sunt deplasați în direcția greșită, iar un pacient cu traumatism cranian și hemoragie poate avea un indice aparent normal. Triada completă este un semn tardiv, cu risc iminent de herniere.

Referințe

Cushing H. Concerning a definite regulatory mechanism of the vaso-motor centre which controls blood pressure during cerebral compression. Bulletin of the Johns Hopkins Hospital. 1901;12:290–292.

Susține descrierea originală a mecanismului de creștere a presiunii arteriale în compresia cerebrală.

Carney N, Totten AM, O’Reilly C, et al. Guidelines for the management of severe traumatic brain injury, fourth edition. Neurosurgery. 2017;80(1):6–15. doi:10.1227/NEU.0000000000001432

Susține descrierea presiunii de perfuzie cerebrală, a indicațiilor de monitorizare a presiunii intracraniene și a priorităților de evaluare.

Kimura A, Tanaka N. Reverse shock index multiplied by Glasgow Coma Scale score (rSIG) is a simple measure with high discriminant ability for mortality risk in trauma patients. Critical Care. 2018;22(1):87. doi:10.1186/s13054-018-2014-0

Susține propunerea unei variante care integrează starea neurologică pentru pacienții cu traumatism cranian.

Koch E, Lovett S, Nghiem T, Riggs RA, Rech MA. Shock index in the emergency department: utility and limitations. Open Access Emergency Medicine. 2019;11:179–199. doi:10.2147/OAEM.S178358

Susține descrierea scăderii performanței indicelui la pacienții cu traumatism cranian și a relației neliniare raportate cu mortalitatea.

Termeni corelați

Reflex Bezold-Jarisch, Scala Glasgow, Reverse Shock Index, Bradicardie relativă, Shock Index

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00