Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Staphylococcus aureus

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Bacterie gram-pozitivă care colonizează pielea și nasul, și cel mai frecvent agent al infecțiilor cutanate.

Staphylococcus aureus este o bacterie gram-pozitivă, coc dispus în ciorchini, catalază și coagulază pozitivă — ultima proprietate o distinge de stafilococii coagulazo-negativi, mai puțin virulenți. Este cel mai frecvent agent al infecțiilor cutanate și de părți moi.

Relația cu organismul uman este dublă. Aproximativ 20–30% din populație este purtătoare nazală permanentă, fără niciun simptom, iar alți 30% intermitent. Purtătorii au risc crescut de infecție cu propria tulpină — distincția dintre colonizare și infecție este, prin urmare, centrală.

Pe scurt

Coc gram-pozitiv, coagulazo-pozitiv, dispus în ciorchini.
20–30% din populație este purtătoare nazală permanentă.
Cel mai frecvent agent al infecțiilor cutanate și de părți moi.
Produce toxine care explică tabloul unor sindroame specifice.
MRSA înseamnă rezistență la toate beta-lactaminele uzuale.

Ce face în formulă

Virulența vine din combinația dintre adezine, care permit atașarea la țesuturi, enzime care degradează matricea, factori de evaziune imună — proteina A leagă imunoglobulinele „invers”, împiedicând fagocitoza — și un arsenal de toxine.

Toxinele explică tablouri clinice specifice: toxinele exfoliative produc impetigo bulos și sindromul pielii opărite; leucocidina Panton-Valentine este asociată cu abcese cutanate recurente și pneumonie necrozantă; toxina sindromului de șoc toxic acționează ca superantigen, activând masiv limfocitele T.

Colonizare, infecție, rezistență

Colonizare față de infecție

Colonizarea este prezența bacteriei fără răspuns inflamator — pe piele, în vestibulul nazal, în axile, perineu. Infecția presupune invazie tisulară și inflamație. Un exsudat de plagă care crește Staphylococcus aureus nu stabilește, singur, un diagnostic de infecție.

Această distincție este motivul pentru care cultura de plagă trebuie interpretată clinic. Tratarea unei colonizări cu antibiotice nu aduce beneficiu și selectează rezistență — una dintre cele mai frecvente erori în îngrijirea plăgilor cronice.

Spectrul infecțiilor

Cutanat: impetigo, foliculită, furuncul, abces, celulită. Profund: osteomielită, artrită septică, endocardită, pneumonie. Sistemic: bacteriemie și sepsis, cu mortalitate semnificativă chiar cu tratament corect.

Bacteriemia stafilococică are o particularitate clinică importantă: necesită întotdeauna căutarea unui focar profund și evaluarea pentru endocardită, pentru că bacteria are tropism pentru endocard și pentru os.

MRSA

Rezistența la meticilină provine din gena mecA, care codifică o proteină de legare a penicilinei cu afinitate scăzută. Consecința este rezistența la toate beta-lactaminele uzuale — peniciline, cefalosporine de primă și a doua generație, carbapeneme.

Există două contexte epidemiologice distincte: tulpinile de spital, frecvent multirezistente, la pacienți cu factori de risc; și tulpinile comunitare, adesea purtătoare de leucocidină Panton-Valentine, care produc abcese cutanate la persoane sănătoase, fără contact cu sistemul medical.

Decolonizarea

Mupirocina nazală, aplicată de două ori pe zi timp de cinci zile, reduce portajul. Un studiu randomizat a arătat că identificarea purtătorilor preoperator și decolonizarea lor reduce semnificativ infecțiile de plagă chirurgicală.

În afara acestor protocoale, decolonizarea nu are indicație de rutină: portajul revine frecvent, iar folosirea extinsă a mupirocinei selectează rezistență, inclusiv de nivel înalt, transferabilă.

Ce se știe despre siguranță

Pentru infecțiile cutanate superficiale localizate, tratamentul topic este suficient. Abcesul necesită însă drenaj, iar antibioticul singur nu îl rezolvă — este una dintre regulile cele mai constante din chirurgia infecțiilor.

Pentru infecțiile profunde și pentru bacteriemie, tratamentul este sistemic, ghidat de antibiogramă, iar durata este lungă. Bacteriemia stafilococică nu se tratează ambulator cu antibiotice orale.

Cine ar trebui să fie atent

Un abces necesită drenaj. Antibioticul singur nu rezolvă o colecție purulentă, indiferent de alegere sau de durată.

Febra, frisoanele sau starea generală alterată în contextul unei infecții cutanate indică posibilă bacteriemie și necesită evaluare de urgență.

O cultură de plagă pozitivă nu stabilește singură un diagnostic de infecție. Tratarea colonizării nu aduce beneficiu și selectează rezistență.

Abcesele cutanate recurente la o persoană sănătoasă pot sugera o tulpină comunitară cu leucocidină Panton-Valentine și merită evaluate.

Întrebări frecvente

Ce este Staphylococcus aureus?

Un coc gram-pozitiv, coagulazo-pozitiv, dispus în ciorchini. Este cel mai frecvent agent al infecțiilor cutanate și de părți moi.

Câți oameni îl au fără să fie bolnavi?

Aproximativ 20–30% din populație este purtătoare nazală permanentă, fără simptome, iar alți 30% intermitent. Purtătorii au risc crescut de infecție cu propria tulpină.

Care e diferența dintre colonizare și infecție?

Colonizarea este prezența bacteriei fără răspuns inflamator; infecția presupune invazie tisulară și inflamație. O cultură de plagă pozitivă nu stabilește singură diagnosticul de infecție.

Ce înseamnă MRSA?

Rezistență la meticilină, prin gena mecA, care codifică o proteină de legare a penicilinei cu afinitate scăzută. Consecința este rezistența la toate beta-lactaminele uzuale.

De ce unele infecții au nevoie de drenaj?

Pentru că antibioticul nu penetrează eficient într-o colecție purulentă. Abcesul necesită drenaj — este una dintre regulile cele mai constante din chirurgia infecțiilor.

Decolonizarea nazală are rost?

Preoperator, la purtători identificați, da — reduce semnificativ infecțiile de plagă chirurgicală. În afara acestor protocoale nu are indicație de rutină: portajul revine și se selectează rezistență.

Confuzii frecvente

„Cultura e pozitivă, deci e infectat”

Colonizarea este frecventă și nu înseamnă infecție. Interpretarea trebuie clinică — inflamație, durere, exsudat purulent, semne sistemice — nu doar bacteriologică.

„Antibioticul va rezolva abcesul”

Un abces necesită drenaj. Antibioticul nu penetrează eficient într-o colecție purulentă, iar întârzierea drenajului prelungește evoluția.

„MRSA e o bacterie de spital”

Există și tulpini comunitare, adesea purtătoare de leucocidină Panton-Valentine, care produc abcese cutanate la persoane sănătoase, fără contact cu sistemul medical.

Concluzie

Staphylococcus aureus trăiește pe pielea și în nasul unei mari părți a populației fără să producă nimic, și este totodată cel mai frecvent agent al infecțiilor cutanate.

Distincția dintre colonizare și infecție este cea mai utilă practic, iar cea mai constantă regulă terapeutică este că abcesul are nevoie de drenaj, nu doar de antibiotic.

Referințe

Tong SYC, Davis JS, Eichenberger E, Holland TL, Fowler VG. „Staphylococcus aureus infections: epidemiology, pathophysiology, clinical manifestations, and management.” Clinical Microbiology Reviews, 2015.

Susține caracteristicile microbiologice, prevalența portajului nazal, spectrul infecțiilor, factorii de virulență și toxinele, mecanismul rezistenței la meticilină prin gena mecA și distincția dintre tulpinile de spital și cele comunitare.

Stevens DL, Bisno AL, Chambers HF et al. „Practice guidelines for the diagnosis and management of skin and soft tissue infections: 2014 update by IDSA.” Clinical Infectious Diseases, 2014.

Susține indicația de drenaj pentru abces, abordarea infecțiilor cutanate după severitate și necesitatea evaluării pentru focar profund în bacteriemie.

Bode LGM, Kluytmans JAJW, Wertheim HFL et al. „Preventing surgical-site infections in nasal carriers of Staphylococcus aureus.” New England Journal of Medicine, 2010.

Susține riscul crescut de infecție de plagă la purtătorii nazali și reducerea semnificativă a infecțiilor prin decolonizare preoperatorie cu mupirocină.

Amagai M, Matsuyoshi N, Wang ZH, Andl C, Stanley JR. „Toxin in bullous impetigo and staphylococcal scalded-skin syndrome targets desmoglein 1.” Nature Medicine, 2000.

Susține mecanismul toxinelor exfoliative în impetigo bulos și în sindromul pielii opărite stafilococice.

Termeni corelați

Impetigo, Antibiotic topic, Mupirocină, Acid fusidic, Suprainfecție, Rezistență la antibiotice

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00