Celule enterochromafile by Mihaela Marinescu iunie 20, 2026 written by Mihaela Marinescu Published: iunie 20, 2026Updated: iulie 1, 2026 0FacebookTwitterPinterestLinkedinWhatsappCopy LinkThreadsEmail 35 « Back to Glossary Index(histologie, gastroenterologie, neuroendocrinologie) Celulele enterochromafile (EC — enterochromaffin cells) sunt celule neuroendocrine specializate dispersate în epiteliul mucoasei gastrointestinale, de la stomac până la rect, constituind cel mai mare sistem endocrin al corpului uman. Sunt denumite astfel datorită afinității lor pentru sărurile de crom și de argint în colorații histologice. Rolul lor cel mai important este sinteza și secreția serotoninei intestinale (5-hidroxitriptamina, 5-HT) — aproximativ 95% din serotonina totală a organismului este produsă și depozitată de celulele EC, nu în creier. Acționează ca senzori chimici și mecanici ai lumenului intestinal, transducând stimuli din mediul intestinal în semnale neurochimice care reglează motilitatea, secreția și transmisia senzorială spre SNC. Mecanismul biologic • Sinteza serotoninei — celulele EC sintetizează serotonina din triptofan prin două etape: triptofan → 5-hidroxitriptofan (catalizat de triptofan hidroxilaza 1, TPH1 — izoforma intestinală, distinctă de TPH2 din creier) → serotonina (catalizat de DOPA decarboxilaza); serotonina este stocată în granule secretorii dense și eliberată prin exocitoză la stimulare mecanică sau chimică; serotonina eliberată acționează pe receptorii 5-HT3 și 5-HT4 de pe terminațiile nervoase vagale și enterice adiacente • Stimulii de secreție — distensia mecanică a peretelui intestinal (receptori mecanosensibili, PIEZO2 și PIEZO1 recent identificați pe celulele EC); compuși luminali: acizii grași cu lanț scurt (SCFA), acizii biliari secundari (prin TGR5), glucoza (prin SGLT1), tannini și compuși fenolici; stresul psihologic (prin CRF și substanța P eliberate de neuronii SNE); microbiota intestinală (SCFA produse din fermentarea fibrelor stimulează secreția EC) • Efectele serotoninei intestinale — pe receptorii 5-HT4 din SNE: stimularea reflexului peristaltic ascendent și inhibarea segmentului descendent → propulsia conținutului intestinal; pe receptorii 5-HT3 din neuronii aferenți vagali: transmiterea semnalelor de plenitudine, discomfort și greață spre SNC; pe receptorii 5-HT3 din SNE: accelerarea tranzitului prin stimularea neuronilor secretomotori; pe trombocite (captate din circulație): funcție hemostatic-vasculară • Microbiota și celulele EC — microbiota colonică influențează direct numărul și activitatea celulelor EC; șoarecii germ-free au concentrații de serotonina colonică cu 60% mai mici decât animalele convenționale; SCFA (butirat, propionat, acetat) produse din fermentarea fibrelor stimulează sinteza serotoninei de celulele EC prin activarea receptorilor GPR41/43 și prin epigenomică (hipermetilarea promotorului TPH1); refacerea microbiotei prin probiotice sau dietă bogată în fibre poate normaliza sinteza de serotonina EC • Serotonina EC și IBS — în IBS cu diaree predominantă, studii bioptice arată număr crescut de celule EC și concentrații postprandiale mai mari de serotonina colonică față de controale sănătoase; în IBS cu constipație predominantă, răspunsul secretor al celulelor EC este diminuat; alosetron (antagonist 5-HT3) reduce simptomele în IBS cu diaree; tegaserod și prucaloprid (agonisti 5-HT4) stimulează peristaltismul în constipație cronică Contexte clinice relevante • Sindroamele carcinoide — tumorile carcinoide (tumori neuroendocrine bine diferențiate) derivă frecvent din celulele EC intestinale și secretă excesiv serotonina; sindromul carcinoid clasic: flush cutanat, diaree, bronhospasm, fibroză cardiacă valvulară dreaptă (tricuspidiana și pulmonara, ocolind bariera pulmonară); diagnosticat prin 5-HIAA urinar (metabolit al serotoninei) și chromogranina A serica; tratament cu analogi de somatostatina (octreotid, lanreotid) care inhibă secreția EC • Greața și vărsăturile — celulele EC din mucoasa duodenală și jejunală detectează stimuli nociceptivi (chimioterapie, toxine, distensie excesivă) și eliberează serotonina care activează aferente vagale 5-HT3 → zona trigger chemoreceptora din trunchiul cerebral → reflex de vomă; antagoniștii 5-HT3 (ondansetron, granisetron) sunt antiemetice de primă linie în greața indusă de chimioterapie • Serotonina EC și depresia — deși serotonina intestinală nu traversează bariera hematoencefalică, microbiota care reglează producția EC influențează indirect funcția serotoninergică centrală prin metaboliți (triptofan liber plasmatic, SCFA cu efecte pe axa intestin-creier); conexiunea microbiom → EC → disponibilul de triptofan → serotonina centrala este un mecanism investigat în depresia asociată cu disbioze celulele enterochromafile produc 95% din serotonina corpului — un fapt care inversează intuiția populara despre serotonina ca molecula cerebrala. implicatia nu este că intestinul controlează dispoziția prin serotonina directă (serotonina intestinala nu traverseaza BHE), ci că perturbarea sistemului EC afectează motilitatea, transmisia durerii și, indirect prin microbiom și axa intestin-creier, funcția serotoninergică centrală. SSRI-urile (inhibitori ai recaptarii serotoninei) au efecte gastrointestinale tocmai pentru că blochează recaptarea serotoninei intestinale, amplificând efectele sale locale. « Back to Glossary Index Mihaela Marinescu Sunt Mihaela Marinescu, fondatoarea Healthwise.ro și editor specializat în conținut despre sănătate, beauty, nutriție funcțională și prevenție. Am studiat Medicina la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, experiență care mi-a format interesul pentru corpul uman, biologie și educație medicală explicată clar. Prin Healthwise, îmi propun să traduc informația științifică și cele mai noi cercetări internaționale într-un limbaj accesibil, cald și responsabil. În medicină există un cuvânt important: complianță. Din punctul meu de vedere, complianța reală nu se naște din frică sau din instrucțiuni greu de urmat, ci din înțelegere. Oamenii au mai multe șanse să aibă grijă de sănătatea lor atunci când înțeleg ce se întâmplă în corp, de ce contează anumite alegeri și cum pot integra recomandările medicale într-o viață reală. Motivul pentru care site-ul se numește Healthwise pornește de la o convingere simplă: un om sănătos are mai multă energie pentru înțelepciune, creștere personală și o viață cu sens. Când sănătatea este susținută prin alegeri informate, ea nu mai consumă tot spațiul interior în jurul bolii, ci devine terenul pe care se poate construi. Astfel, Health și Wise se hrănesc reciproc: sănătatea face loc înțelepciunii, iar înțelepciunea protejează sănătatea. Conținutul publicat pe Healthwise are scop educațional și nu înlocuiește consultul medical, diagnosticul sau recomandarea unui specialist. Dacă te regăsești în semnele, simptomele sau situațiile descrise în articole, îți recomand să discuți cu un medic sau cu un specialist potrivit. Știința oferă informația, dar clinicianul este cel care o interpretează și o aplică în contextul tău personal. previous post Eritropoieză next post Mastocite intestinale