Decoct

by Mihaela Marinescu
« Back to Glossary Index

Farmacognozie | Forme farmaceutice | Preparare tradițională

Decoctul este forma de preparare obținută prin fierberea materialului vegetal în apă timp de 10 până la 20 de minute, urmată de filtrare. Metoda este destinată părților dure ale plantei, precum rădăcini, rizomi, scoarță și semințe, din care compușii activi nu pot fi extrași prin simplă infuzare. Extrage eficient taninurile, polizaharidele și sărurile minerale, dar degradează uleiurile volatile și o parte dintre flavonoizii sensibili la căldură prelungită.

Mecanismul biologic

  • Fierberea prelungită permite penetrarea apei în țesuturile lignificate și eliberarea compușilor din structurile celulare rigide
  • Taninurile, stabile termic, se extrag în concentrații mai mari decât prin infuzare, ceea ce face decoctul preparatul de elecție când efectul astringent este obiectivul
  • Compușii volatili se pierd prin evaporare în timpul fierberii, motiv pentru care decoctul nu este adecvat pentru plantele aromatice
  • Concentrarea prin evaporare crește conținutul de substanță activă, dar și pe cel de compuși nedoriți extrași odată cu prelungirea fierberii

Contexte clinice relevante

  • Este metoda preferată pentru preparatele destinate uzului extern, precum comprese, spălaturi și băi locale, unde concentrația de taninuri este obiectivul principal
  • Pentru rădăcini medicinale, decoctul reprezintă forma tradițională standard, infuzarea fiind insuficientă pentru extracția din țesuturi lignificate
  • Decoctul se prepară proaspăt și nu se păstrează mai mult de 24 de ore la frigider, din cauza riscului de contaminare microbiană
  • Alegerea între infuzie și decoct nu este arbitrară: determină ce clase de compuși ajung în preparatul final și, implicit, ce efecte sunt plauzibile
« Back to Glossary Index
-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00