Sângerare uterină anormală

(categorie: ginecologie)

Sângerarea uterină anormală este orice sângerare care se abate de la tiparul normal prin cantitate, durată, frecvență sau moment de apariție. Termenul acoperă sângerarea abundentă, cea prelungită, cea dintre menstruații și cea apărută după menopauză.

Este un motiv de consultație, nu un diagnostic. Evaluarea urmărește identificarea cauzei, iar sistemul internațional PALM-COEIN există tocmai pentru a le ordona.

Cum funcționează

Tiparul normal are repere: interval între aproximativ 24 și 38 de zile, durată de până la aproximativ opt zile, cantitate care nu afectează activitatea zilnică și absența sângerării între menstruații.

Abaterile se împart, după sistemul PALM-COEIN, în cauze structurale și nonstructurale. Cele structurale — polipi, adenomioză, leiomioame, malignitate și hiperplazie — se evidențiază imagistic sau histologic.

Cele nonstructurale includ coagulopatiile, disfuncția ovulatorie, patologia endometrială primară, cauzele iatrogene și cele neclasificate. Aici mecanismele sunt funcționale, nu anatomice.

Existența acestui sistem spune ceva important: chiar și un singur simptom, sângerarea abundentă, are atât de multe cauze posibile încât specialiștii au avut nevoie de o taxonomie pentru a le ordona.

Forme

Sângerare abundentă

Cantitate care afectează activitatea zilnică, produce oboseală sau duce la anemie.

Sângerare intermenstruală

Apărută între menstruații. Persistența ei cere evaluare.

Sângerare neregulată

Intervale foarte variabile, tipice pentru disfuncția ovulatorie și pentru perimenopauză.

Sângerare postmenopauză

Orice cantitate, în orice moment. Se evaluează întotdeauna, indiferent de aspect.

Relevanță clinică

Evaluarea pornește de la excluderea sarcinii, continuă cu hemoleucograma și, când este relevant, cu evaluarea statusului fierului. Evaluarea tiroidiană intră frecvent în discuție, alături de alte analize endocrine selectate în funcție de tabloul clinic.

Ecografia transvaginală oferă informații despre grosimea endometrului și despre patologia structurală. Evaluarea ovulației, prin monitorizarea ciclului sau prin dozarea progesteronului la momentul potrivit, răspunde la întrebarea care contează cel mai des.

Biopsia endometrială are indicații precise. Ghidurile o recomandă ca evaluare de primă linie peste 45 de ani și o consideră necesară și sub această vârstă în prezența expunerii la estrogen necontrabalansat, inclusiv obezitate sau sindrom al ovarelor polichistice, precum și în cazul sângerării persistente sau al eșecului tratamentului inițial.

Dozarea izolată a estradiolului este, în majoritatea acestor contexte, cea mai puțin informativă dintre analize. Valoarea depinde masiv de momentul recoltării în ciclu, iar în perimenopauză variațiile sunt și mai ample.

Întrebarea clinică utilă nu este „cum îmi scad estrogenul”, ci una dintre următoarele: ovulez regulat? de când s-a schimbat tiparul menstrual? cât de abundentă este sângerarea, măsurată în consecințe reale? există simptome de alarmă? ce medicație iau? care este contextul metabolic?

Semnale care cer evaluare

Sângerarea apărută după menopauză, în orice cantitate.

Sângerarea persistentă între menstruații.

Menstruațiile care depășesc șapte zile sau devin brusc mult mai abundente.

Ciclurile constant sub 21 sau peste 35 de zile.

Absența menstruației timp de mai multe luni înainte de menopauză.

Factori care influențează tiparul sângerării

Prezența sau absența ovulației.

Patologia structurală uterină.

Tulburările de coagulare.

Funcția tiroidiană și nivelul prolactinei.

Medicamentele și dispozitivele intrauterine.

Stadiul tranziției menopauzale.

Contextul metabolic, inclusiv obezitatea și rezistența la insulină.

De ce contează

Sângerarea uterină anormală este motivul de consultație în care o etichetă hormonală face cel mai mult rău: închide investigația. O femeie convinsă că are „estrogen dominant” poate amâna luni de zile evaluarea unei anemii feriprive sau a unei sângerări care merita investigată.

Pe Healthwise, apare ca punctul de plecare al evaluării ginecologice și ca argument pentru identificarea cauzei înaintea oricărei intervenții. Investigațiile și tratamentul aparțin medicului.

Concluzie

Sângerarea uterină anormală este orice abatere de la tiparul normal prin cantitate, durată, frecvență sau moment, și este un motiv de consultație, nu un diagnostic.

Ce trebuie reținut: cauzele se ordonează după sistemul PALM-COEIN, în structurale și nonstructurale; iar sângerarea apărută după menopauză, cea persistentă între menstruații și cea brusc mult mai abundentă sunt semnale care se evaluează întotdeauna.