Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Scor Wells

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Scorul Wells estimează probabilitatea clinică de embolie pulmonară sau de tromboză venoasă profundă, pe baza unor elemente din anamneză și din examenul clinic, înaintea oricărei investigații imagistice.

Există două variante distincte, cu elemente diferite: una pentru embolia pulmonară și una pentru tromboza venoasă profundă. Ele nu se interschimbă și nu se interpretează cu aceleași praguri.

Rolul scorului nu este diagnosticul, ci alegerea pasului următor: la probabilitate mică, dozarea D-dimerilor poate exclude diagnosticul; la probabilitate mare, se trece direct la imagistică.

Pe scurt

Estimează probabilitatea clinică, nu diagnosticul.
Două variante: embolie pulmonară și tromboză venoasă profundă.
Variantele nu se interschimbă.
Decide ce investigație urmează.
La probabilitate mică, D-dimerii pot exclude.
La probabilitate mare, se trece direct la imagistică.
Include un element de judecată clinică subiectivă.

Cum funcționează

Varianta pentru embolie pulmonară punctează semnele clinice de tromboză venoasă profundă, diagnosticul alternativ considerat mai puțin probabil, frecvența cardiacă peste 100 pe minut, imobilizarea sau intervenția chirurgicală recentă, antecedentele de tromboembolism, hemoptizia și neoplazia activă.

Punctajele diferă între elemente: semnele de tromboză și diagnosticul alternativ improbabil cântăresc cel mai mult, iar hemoptizia și neoplazia cel mai puțin. Totalul se interpretează pe trei trepte de probabilitate sau, în varianta dihotomizată, pe două.

Elementul cel mai discutat este judecata că un diagnostic alternativ este mai puțin probabil. Este singurul criteriu subiectiv și, simultan, unul dintre cele cu punctaj mare — ceea ce introduce o variabilitate între evaluatori pe care celelalte elemente nu o au.

Logica utilizării este secvențială. La probabilitate mică sau improbabilă, un D-dimer negativ exclude diagnosticul cu o siguranță suficientă pentru a nu continua investigațiile. La probabilitate mare, un D-dimer negativ nu mai este suficient, iar imagistica este necesară indiferent de rezultat.

Cele două variante, utilizarea secvențială și limitele

De ce contează ordinea

D-dimerii au o sensibilitate mare și o specificitate mică: cresc în numeroase situații — infecție, inflamație, sarcină, vârstă înaintată, perioada postoperatorie, neoplazie. Folosirea lor ca test de primă linie, fără stratificare prealabilă, produce un număr mare de rezultate pozitive fără tromboembolism.

Scorul rezolvă această problemă prin stabilirea probabilității pretestate. La o probabilitate mică, un rezultat negativ are o valoare predictivă negativă suficientă; la una mare, aceeași valoare negativă nu mai poate exclude. Acesta este, în esență, teorema lui Bayes aplicată la patul pacientului: același rezultat de laborator înseamnă lucruri diferite în funcție de cât de probabil era diagnosticul înainte de a-l face.

Pulsul, singurul semn vital

Dintre semnele vitale, doar frecvența cardiacă peste 100 pe minut este punctată. Tensiunea arterială nu apare, deși hipotensiunea este criteriul care definește embolia pulmonară cu risc înalt.

Această absență este deliberată: scorul estimează probabilitatea diagnosticului, nu severitatea lui. Odată confirmat diagnosticul, severitatea se evaluează cu alte instrumente, precum indicele de severitate al emboliei pulmonare, care include și tensiunea.

Limitele

Variabilitatea introdusă de criteriul subiectiv este limita cea mai documentată. Doi evaluatori pot ajunge la trepte de probabilitate diferite pentru același pacient, iar consecința este o investigație diferită.

Scorul nu se aplică la fel în toate populațiile. În sarcină, de exemplu, atât scorul cât și D-dimerii au performanțe diferite, iar algoritmii specifici sarcinii au fost dezvoltați separat.

Mai există o variantă dihotomizată, care reduce cele trei trepte la două — embolie probabilă sau improbabilă — și care este cea folosită în majoritatea algoritmilor actuali. Simplificarea nu schimbă elementele punctate, doar modul de interpretare a totalului, iar comparabilitatea între studii cere precizarea variantei folosite.

Elementele variantei pentru embolie pulmonară

Elementul Punctaj relativ
Semne clinice de tromboză venoasă profundă mare
Diagnostic alternativ considerat mai puțin probabil mare
Frecvență cardiacă peste 100 pe minut mediu
Imobilizare sau intervenție chirurgicală recentă mediu
Antecedente de tromboembolism venos mediu
Hemoptizie mic
Neoplazie activă mic

Tensiunea arterială nu este punctată: scorul estimează probabilitatea, nu severitatea.

Criteriul diagnosticului alternativ este singurul subiectiv și are punctaj mare, ceea ce introduce variabilitate între evaluatori.

Relevanță clinică

Pentru un pacient cu dispnee sau durere toracică, scorul stabilește ce investigație urmează. Această decizie are consecințe directe: o angiografie pulmonară prin tomografie înseamnă iradiere, contrast iodat și cost, iar evitarea ei la pacienții cu probabilitate mică și D-dimer negativ este beneficiul principal al stratificării.

Pentru indicele de șoc, relația este de complementaritate. Indicele nu diagnostichează embolia, iar unele studii au constatat că o valoare de cel puțin 1 se asociază cu evoluție nefavorabilă după confirmarea diagnosticului — adică este util pentru severitate, nu pentru probabilitate.

Pentru un pacient hipotensiv cu suspiciune de embolie, scorul nu este pasul potrivit. Instabilitatea hemodinamică schimbă algoritmul: se trece direct la imagistică sau, în cazuri extreme, la ecocardiografie la patul pacientului, iar tratamentul poate fi inițiat înaintea confirmării.

Pentru documentare, precizarea variantei folosite este necesară. Un scor Wells raportat fără mențiunea dacă se referă la embolie pulmonară sau la tromboză venoasă profundă nu poate fi interpretat, iar elementele punctate diferă complet.

Pentru vârstnici, o ajustare a pragului D-dimerilor în funcție de vârstă a fost validată și este acceptată de ghiduri. Ea crește specificitatea testului fără pierdere semnificativă de sensibilitate și reduce numărul de tomografii la pacienții la care D-dimerii cresc fiziologic cu vârsta — o problemă pe care scorul singur nu o rezolvă.

Ce se stabilește înainte de a alege investigația

Varianta de scor potrivită întrebării clinice.

Prezența semnelor de tromboză venoasă profundă.

Plauzibilitatea unui diagnostic alternativ.

Frecvența cardiacă.

Antecedentele de tromboembolism.

Stabilitatea hemodinamică, care poate schimba algoritmul.

Factori care influențează treapta de probabilitate obținută

Elementele obiective prezente.

Judecata asupra diagnosticului alternativ.

Experiența evaluatorului.

Completitudinea anamnezei.

Prezența unei neoplazii active.

Imobilizarea sau intervenția chirurgicală recentă.

Varianta de scor folosită.

Contextul — sarcină, postpartum, postoperator.

Varianta de interpretare — pe trei trepte sau dihotomizată.

Pragul D-dimerilor folosit.

Întrebări frecvente

Ce este scorul Wells?

Un instrument care estimează probabilitatea clinică de embolie pulmonară sau de tromboză venoasă profundă, pe baza anamnezei și a examenului clinic, înaintea oricărei investigații imagistice.

Există o singură variantă?

Nu. Există două variante distincte, cu elemente diferite: una pentru embolia pulmonară și una pentru tromboza venoasă profundă. Nu se interschimbă și nu se interpretează cu aceleași praguri.

La ce servește?

La alegerea pasului următor, nu la diagnostic. La probabilitate mică, dozarea D-dimerilor poate exclude diagnosticul; la probabilitate mare, se trece direct la imagistică.

De ce nu se folosesc direct D-dimerii?

Pentru că au sensibilitate mare și specificitate mică: cresc în infecție, inflamație, sarcină, vârstă înaintată, perioada postoperatorie, neoplazie. Fără stratificare prealabilă, produc multe rezultate pozitive fără tromboembolism.

Care este elementul cel mai discutat?

Judecata că un diagnostic alternativ este mai puțin probabil. Este singurul criteriu subiectiv și are punctaj mare, ceea ce introduce variabilitate între evaluatori.

Punctează tensiunea arterială?

Nu. Dintre semnele vitale, doar frecvența cardiacă peste 100 pe minut este punctată. Absența tensiunii este deliberată: scorul estimează probabilitatea diagnosticului, nu severitatea lui.

Cum se raportează la indicele de șoc?

Complementar. Indicele nu diagnostichează embolia, dar o valoare de cel puțin 1 s-a asociat cu evoluție nefavorabilă după confirmarea diagnosticului — util pentru severitate, nu pentru probabilitate.

Se aplică la un pacient hipotensiv?

Nu este pasul potrivit. Instabilitatea hemodinamică schimbă algoritmul: se trece direct la imagistică sau la ecocardiografie la patul pacientului, iar tratamentul poate fi inițiat înaintea confirmării.

Pragul D-dimerilor se ajustează cu vârsta?

Da, o ajustare în funcție de vârstă a fost validată și este acceptată de ghiduri. Crește specificitatea fără pierdere semnificativă de sensibilitate și reduce numărul de tomografii la vârstnici.

Există o variantă simplificată?

Da, cea dihotomizată, care reduce cele trei trepte la două — embolie probabilă sau improbabilă. Elementele punctate rămân aceleași; se schimbă doar interpretarea totalului.

Ce arată și ce nu arată

Ce arată Ce nu arată
Probabilitatea clinică pretestată Diagnosticul
Ce investigație urmează Rezultatul acelei investigații
Când un D-dimer negativ este suficient Severitatea unei embolii confirmate
Că tensiunea nu este punctată Riscul hemodinamic al pacientului
Nevoia de a preciza varianta folosită Echivalența celor două variante
Că pragul D-dimerilor se poate ajusta cu vârsta Rezultatul testului

Greșeli frecvente de interpretare

Folosirea D-dimerilor fără stratificare prealabilă

Specificitatea mică produce numeroase rezultate pozitive fără tromboembolism, iar fiecare dintre ele declanșează o investigație imagistică. Scorul stabilește când un rezultat negativ este suficient.

Raportarea unui scor fără precizarea variantei

Elementele punctate în varianta pentru embolie pulmonară și în cea pentru tromboză venoasă profundă diferă complet. Un scor raportat fără această mențiune nu poate fi interpretat.

Aplicarea scorului la un pacient instabil

Instabilitatea hemodinamică schimbă algoritmul. Se trece direct la imagistică sau la ecocardiografie, iar tratamentul poate fi inițiat înaintea confirmării diagnosticului.

Folosirea pragului fix al D-dimerilor la vârstnici

D-dimerii cresc fiziologic cu vârsta. Ajustarea pragului în funcție de vârstă este validată și reduce numărul de tomografii fără pierdere semnificativă de sensibilitate.

De ce contează

Scorul Wells este unul dintre cele mai folosite instrumente din medicina de urgență și, simultan, unul dintre cele mai criticate pentru un singur criteriu: aprecierea că un alt diagnostic este mai puțin probabil. Acel punct cere exact ce un scor ar trebui să înlocuiască — judecata clinică — și cântărește mai mult decât hemoptizia sau neoplazia activă. Paradoxul este că fără el scorul funcționează mai prost. Aparent, un instrument de stratificare are nevoie de o doză de intuiție pentru a fi util.

Concluzie

Scorul Wells estimează probabilitatea clinică de embolie pulmonară sau de tromboză venoasă profundă, cu două variante distincte care nu se interschimbă. Rolul lui nu este diagnosticul, ci alegerea pasului următor: la probabilitate mică, un D-dimer negativ poate exclude; la probabilitate mare, imagistica este necesară indiferent de rezultat. Dintre semnele vitale, doar pulsul peste 100 este punctat, pentru că scorul estimează probabilitatea, nu severitatea. Criteriul diagnosticului alternativ, singurul subiectiv, introduce variabilitate între evaluatori.

Referințe

Wells PS, Anderson DR, Rodger M, et al. Derivation of a simple clinical model to categorize patients probability of pulmonary embolism: increasing the models utility with the SimpliRED D-dimer. Thrombosis and Haemostasis. 2000;83(3):416–420.

Susține derivarea scorului pentru embolie pulmonară, elementele punctate și logica folosirii secvențiale împreună cu dozarea D-dimerilor.

Konstantinides SV, Meyer G, Becattini C, et al. 2019 ESC Guidelines for the diagnosis and management of acute pulmonary embolism developed in collaboration with the European Respiratory Society. European Heart Journal. 2020;41(4):543–603. doi:10.1093/eurheartj/ehz405

Susține algoritmul diagnostic pe trepte de probabilitate, schimbarea lui la pacientul instabil și separarea evaluării probabilității de cea a severității.

Wells PS, Anderson DR, Bormanis J, et al. Value of assessment of pretest probability of deep-vein thrombosis in clinical management. The Lancet. 1997;350(9094):1795–1798. doi:10.1016/S0140-6736(97)08140-3

Susține existența unei variante distincte pentru tromboza venoasă profundă, cu elemente și praguri proprii.

Rodger MA, Maser E, Stiell I, Howley HE, Wells PS. The interobserver reliability of pretest probability assessment in patients with suspected pulmonary embolism. Thrombosis Research. 2005;116(2):101–107. doi:10.1016/j.thromres.2004.11.006

Susține variabilitatea între evaluatori introdusă de criteriul subiectiv privind diagnosticul alternativ.

Termeni corelați

Embolie pulmonară, Indice PESI simplificat, Angiografie prin tomografie computerizată, Shock Index, Aria de sub curba ROC (AUC)

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00