Instrumente Healthwise gratuite: Creează cont →

Palpitații

by Mihaela Marinescu

« Înapoi la enciclopedie

Termeni medicali

Perceperea conștientă a propriilor bătăi cardiace, ca fiind puternice, rapide sau neregulate. Este un simptom, nu un diagnostic.

Palpitațiile sunt perceperea conștientă a propriilor bătăi cardiace — ca fiind mai puternice, mai rapide, neregulate sau pur și simplu prezente. Sunt un simptom, iar relația dintre cât de neplăcute sunt și cât de gravă e cauza este slabă în ambele direcții.

Cineva poate percepe intens o extrasistolă complet benignă și poate să nu simtă nimic într-o fibrilație atrială. Această discordanță este motivul pentru care palpitațiile nu se evaluează după intensitate, ci după caracteristici și context.

Pe scurt

Perceperea conștientă a propriilor bătăi cardiace.
Majoritatea au cauze benigne — extrasistole, tahicardie sinusală, anxietate.
Intensitatea senzației nu corelează cu gravitatea cauzei.
Documentarea electrocardiografică în timpul episodului este cheia diagnostică.
Sincopa, durerea toracică și dispneea asociate schimbă complet urgența.

Ce face în formulă

Percepția apare când contracția cardiacă devine neobișnuită mecanic: o bătaie care urmează unei pauze are un volum de umplere mai mare, deci o contracție mai puternică — de aceea extrasistolele sunt percepute ca o „lovitură” după un gol, nu ca o bătaie suplimentară.

În tahicardii, percepția vine din frecvența în sine. În tahicardia paroxistică supraventriculară, debutul și sfârșitul sunt bruște, „ca un întrerupător”, iar aceasta este una dintre cele mai utile informații de anamneză: distinge un mecanism de reintrare de o tahicardie sinusală, care crește și scade gradual.

Cum se citesc

Cauzele frecvente și benigne

Extrasistolele atriale și ventriculare izolate, pe cord structural normal, sunt cele mai frecvente. Tahicardia sinusală din efort, febră, anemie, deshidratare, hipertiroidism. Anxietatea și atacurile de panică.

Substanțele contribuie substanțial: cafeina în doze mari, nicotina, alcoolul, decongestionantele cu pseudoefedrină, beta-2 agoniștii inhalatori, hormonii tiroidieni în exces, unele suplimente stimulante. Revizuirea acestora rezolvă o parte din cazuri fără investigații.

Cauzele care necesită diagnostic

Fibrilația atrială — neregulată, adesea cu ritm rapid, cu risc embolic care necesită evaluarea indicației de anticoagulare. Tahicardia paroxistică supraventriculară. Tahicardiile ventriculare, în special pe cord cu cicatrice postinfarct sau cu cardiomiopatie.

Pentru toate, documentarea electrocardiografică în timpul episodului este esențială. Un traseu normal între episoade nu exclude nimic, iar monitorizarea prelungită — Holter, înregistrator de evenimente — este frecvent necesară.

Semnele care schimbă urgența

Sincopa sau presincopa în timpul palpitațiilor. Durerea toracică. Dispneea. Palpitațiile declanșate de efort. Antecedentele de infarct, de cardiomiopatie sau de insuficiență cardiacă. Istoricul familial de moarte subită sub 40 de ani.

Prezența oricăruia mută evaluarea de la ambulator la prioritar. Sincopa în timpul palpitațiilor, în special, sugerează o aritmie cu compromitere hemodinamică și nu este o situație de așteptare.

Cauzele metabolice și endocrine

Hipertiroidismul produce tahicardie sinusală și crește riscul de fibrilație atrială. Anemia produce tahicardie compensatorie. Hipoglicemia, hipokalemia și hipomagnezemia pot genera aritmii.

Feocromocitomul este rar, dar merită amintit pentru triada caracteristică: palpitații, cefalee și transpirații în accese, cu hipertensiune paroxistică.

Ce se știe despre siguranță

Palpitațiile pe cord structural normal, fără semne de alarmă, au prognostic bun. Extrasistolele benigne nu necesită tratament dacă nu sunt simptomatice, iar beta-blocantele se folosesc pentru simptom, nu pentru risc.

Aportul mare de cafeină și de alte stimulante este o cauză frecventă și reversibilă. Suplimentele cu efecte cardiovasculare — inclusiv cele care acționează pe tonusul vascular — merită trecute în revistă la un pacient cu palpitații noi.

Cine ar trebui să fie atent

Palpitațiile însoțite de sincopă, presincopă, durere toracică sau dispnee necesită evaluare de urgență.

Palpitațiile declanșate de efort și cele la o persoană cu antecedente de infarct, cardiomiopatie sau insuficiență cardiacă necesită evaluare prioritară.

Un istoric familial de moarte subită sub 40 de ani schimbă abordarea, chiar la palpitații aparent banale.

O electrocardiogramă normală între episoade nu exclude o aritmie. Documentarea în timpul episodului este cea care contează.

Întrebări frecvente

Ce sunt palpitațiile?

Perceperea conștientă a propriilor bătăi cardiace — ca mai puternice, mai rapide sau neregulate. Sunt un simptom, iar intensitatea lor nu corelează bine cu gravitatea cauzei.

De ce o extrasistolă se simte ca o lovitură?

Bătaia care urmează pauzei are un volum de umplere mai mare, deci o contracție mai puternică. Senzația vine din bătaia de după, nu din cea suplimentară.

Cum se distinge o tahicardie paroxistică?

Prin debut și sfârșit bruște, „ca un întrerupător”. Tahicardia sinusală crește și scade gradual. Este una dintre cele mai utile informații de anamneză.

Când sunt un semn de alarmă?

Când se însoțesc de sincopă, presincopă, durere toracică sau dispnee; când sunt declanșate de efort; la persoane cu boală cardiacă cunoscută; sau cu istoric familial de moarte subită sub 40 de ani.

Ce poate să le provoace, dintre lucrurile obișnuite?

Cafeina în doze mari, nicotina, alcoolul, decongestionantele cu pseudoefedrină, beta-2 agoniștii inhalatori, suplimentele stimulante. Revizuirea lor rezolvă o parte din cazuri fără investigații.

Electrocardiograma normală mă liniștește?

Doar parțial. Un traseu normal între episoade nu exclude o aritmie — contează documentarea în timpul episodului, prin Holter sau înregistrator de evenimente.

Confuzii frecvente

„Dacă se simt puternic, e grav”

O extrasistolă benignă poate fi percepută foarte intens, iar o fibrilație atrială poate să nu fie simțită deloc. Intensitatea nu este un criteriu de gravitate în nicio direcție.

„Analizele și electrocardiograma sunt normale, deci nu am nimic”

Un traseu normal între episoade nu spune nimic despre ce se întâmplă în timpul lor. Diagnosticul unei aritmii paroxistice cere documentare în timpul episodului.

„Sunt doar nervii”

Anxietatea este o cauză reală și frecventă, dar hipertiroidismul, anemia și fibrilația atrială se prezintă la fel. Atribuirea la nervi se face după excluderea cauzelor simple, nu înaintea lor.

Concluzie

Palpitațiile sunt un simptom frecvent, cu cauze în majoritate benigne. Intensitatea senzației nu este un criteriu — ce separă situațiile este contextul și prezența semnelor de alarmă.

Sincopa, durerea toracică, dispneea, declanșarea la efort și boala cardiacă cunoscută mută evaluarea în regim prioritar. În restul cazurilor, documentarea electrocardiografică în timpul episodului este pasul care rezolvă diagnosticul.

Referințe

Raviele A, Giada F, Bergfeldt L et al. „Management of patients with palpitations: a position paper from the European Heart Rhythm Association.” Europace, 2011.

Susține clasificarea cauzelor, valoarea anamnezei privind modul de debut și sfârșit, necesitatea documentării electrocardiografice în timpul episodului și criteriile de evaluare prioritară.

Weitz HH, Weinstock PJ. „Approach to the patient with palpitations.” Medical Clinics of North America, 1995 și revizuiri ulterioare.

Susține mecanismul percepției extrasistolelor prin volumul de umplere crescut al bătăii post-pauză și rolul substanțelor stimulante ca factori declanșatori frecvenți.

Hindricks G, Potpara T, Dagres N et al. „2020 ESC Guidelines for the diagnosis and management of atrial fibrillation.” European Heart Journal, 2021.

Susține prezentarea frecvent asimptomatică a fibrilației atriale, riscul embolic asociat și necesitatea evaluării indicației de anticoagulare.

Termeni corelați

Dispnee, Astenie, Oboseală, Tonus vascular, Antihipertensiv

« Înapoi la enciclopedie

-
00:00
00:00
Update Required Flash plugin
-
00:00
00:00